Ministerul Educaţiei tre-buie să fie mai des-chis către dezvoltarea întreprinzătorilor, în prezent fiind prea închis în raport cu nevoile reale din acest domeniu, este de părere Claudiu Vrînceanu, secretar de stat pentru mediul de afaceri şi IMM-uri în Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA). Domnia sa a subliniat, însă, că, întrucât Ministerul Economiei ştie mai bine ce se întâmplă în economia reală, acesta ar trebui să se impună mai mult în dialogul cu Ministerul Educaţiei. Totodată, la masa discuţiilor trebuie să fie prezent şi elevul, consideră domnul Vrînceanu, adăugând: "Ar trebui să înţelegem şi ce vor tinerii, dacă ei îşi doresc ceea ce îşi oferă instituţiile".
În opinia secretarului de stat de la Ministerul Economiei, este o temă falsă că trebuie să fii antreprenor ca să creezi programe antreperenoriale. Afirmaţia sa a venit în contextul în care întreprinzătorii prezenţi în sală au acuzat guvernul tehnocrat de lipsă de experienţă în domeniu. Aceştia nu au fost de acord cu opinia lui Claudiu Vrînceanu.
Reprezentantul MECRMA a declarat, citat de Agerpres, că anul 2017 va fi cel mai bun din ultimii zece ani pentru antreprenorii prezenţi pe piaţa de capital, dar vine cu provocări majore în scalarea afacerilor şi în identificarea de personal calificat, în special pentru IMM-uri: "Principala provocare pentru micii întreprinzători este capacitatea de scalare a unui business, de a-l creşte consistent pe o perioadă de trei ani.
Foarte puţine business-uri cresc constant trei ani, cu cel puţin 20%, ca nivel al afacerii şi ca număr de angajaţi. Provocarea se adresează în egală măsură întregului mediu de afaceri. Cum ajutăm aceste firme să devină gazele şi cum prioritizăm firmele de tip gazelă care cresc cu minim 20% de la an la an să se extindă pe pieţele internaţionale? Forţa de muncă va deveni o reală problemă în următorul an, mai ales pentru IMM-uri".
Potrivit sursei citate, volumul finanţărilor bancare a crescut, provocarea fiind modul în care sunt accesate finanţările.
"Ar trebui să creăm o reţea de business angels 100% românească. Trebuie stimulată zona investitorilor individuali. Există mulţi bani pe piaţă, inclusiv din zona privată. M-am întâlnit cu mulţi investitori de tip business angels care au intenţia să investească în afaceri şi nu doar în domeniul tehnologiei. Cred că anul viitor, posibil în martie, va fi operaţională schema de minimis pentru stimularea investitorilor individuali, care a fost începută în 2014, şi care, recent, a trecut printr-un Memorandum", a mai spus Claudiu Vrînceanu.
Acesta apreciază că, pe zona de investitori individuali, ar trebui redusă birocraţia astfel încât firmele să aplice pentru schemele dedicate.
Claudiu Vrînceanu a conchis: "Unificarea surselor de finanţare ar trebui să fie un prim pas al viitoarei guvernări. Principala provocare a fost şi va rămâne în continuare maniera în care statul, un consultant, un antreprenor se raportează la diversitatea şi multitudinea de finanţări. În opinia mea, în 2016, au fost foarte multe finanţări în piaţă pentru antreprenori. Mă aştept ca şi în anii următori să fie foarte multe. În zona de stat, sunt numeroase programe - ajutoare de minimis, programe din fonduri europene, inclusiv unele noi. Sunt foarte multe instituţii care au astfel de programe. Numărul şi valoarea lor este în creştere, de la an la an".
Acesta susţine că este nevoie de un program prin care finanţările să fie coordonate din acelaşi loc, program care poate fi elaborat doar de un guvern cu un mandat mai lung de un an, pentru a schimba arhitectura instituţională ce stă în spatele acestora. În opinia domnului Vrînceanu, un alt aspect important este susţinerea IMM-urilor ca să devină mai pregătite în accesarea fondurilor europene, iar dezvoltarea de competenţe pentru antreprenori trebuie făcută inclusiv din zona privată.
Claudiu Vrînceanu a menţionat că Guvernul a aprobat o schemă de ajutor de stat de 200 milioane de euro, prin Programul Scale Up, urmând să fie implementată în 2017. Această finanţare se adresează în special zonelor defavorizate, fiecare dintre investiţiile private fiind de circa 1 milion de euro. Astfel,aproximativ 200 de întreprinderi mici şi mijlocii, autohtone sau străine, vor beneficia de noua schemă de ajutor de stat. Bugetul aprobat va fi disponibil în perioada 2017-2020.
Secretarul de stat din MECRMA este de părere că nu ar trebui să se facă diferenţă între companiile româneşti şi cele străine, menţionând: "Acum, firmele străine sunt pregătite să adere la un astfel de program şi de aceea trebuie să fim atenţi şi la societăţile româneşti, ca să poată aplica şi ele la scheme de finanţare din partea statului. Trebuie să le susţinem, pentru că au fost consultări în care au fost prezenţi şase oameni de afaceri, dintre care cinci erau de la companiile străine".
Domnul Vrînceau opinează că doar prin inovare putem rezolva această problemă cheie, subliniind că trebuie identificate cel puţin patru domenii în care să fie dezvoltat segmentul inovării. Printre aceste sectoare s-ar putea număra agricultura sau automotivele.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.12.2016, 22:50)
Baiatu asta era un amarat de jurnalist la ws