STUDIU:  Afacerile din industria metalurgică au atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani

Industria metalurgică, altădată una dintre ramurile cheie ale economiei, reuşeşte cu greu să îşi facă rost de comenzi, în timp ce consumul creşte cu viteze ameţitoare, pe fondul importurilor masive şi majorărilor salariale, potrivit unui comunicat de presă al KeysFin remis Redacţiei.

"Creşterea economică semnificativă din ultimii ani nu se vede, din păcate, în sectoarele grele, acolo unde criza mai are încă de spus cuvântul", precizează reprezentanţii KeysFin.

Experţii de la KeysFin avertizează că dezvoltarea României urmează o tendinţă plină de provocări şi că, în absenţa unor măsuri pentru stimularea sectorului productiv, economia riscă să se transforme într-un gigant cu picioarele de lut, informează sursa.

Potrivit acestora, cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, de 33,5 miliarde lei, în condiţiile în care comerţul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. Spre comparaţie, în 2013, afacerile din metalurgie depăşeau 34 miliarde de lei, iar comerţul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.

Scăderea afacerilor din acest sector trebuie pusă în legătură directă cu dispariţia a peste 100 de companii din piaţă în ultimii trei ani, şi cu scăderea numărului de angajaţi de specialitate cu aproape 1.000 în intervalul 2013-2016.

Conform sursei, în 2014, în economia românească activau 7694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerţ specific, în timp ce, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanţelor şi Registrului Comerţului marcau existenţa a 7592 de firme dintre care 798 în sectorul de comerţ.

Datele oficiale arată, totodată că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6.287 de salariaţi, în 2016 se mai regăseau numai 5.400 angajaţi.

"Ce s-ar întâmpla cu economia românească dacă mâine ar veni o nouă criză? Dacă băncile ar intra în blocaj, dacă fluxurile financiare s-ar opri, iar consumul, cel care asigură 80% din avansul economic, ar îngheţa la fel ca în 2009?", se întreabă analiştii.

Aceştia estimează că efectele negative ar fi cu mult mai puternice, cu atât mai mult cu cât o mare parte din industriei reuşeşte, cu greu, să facă faţă provocărilor economice.

"Cum investiţiile publice în acest an sunt aproape egale cu zero, iar cele străine se află la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, pentru industrie, 2017 este încă un an de supravieţuire. Industria chimică, cea prelucrătoare, metalurgia sunt câteva dintre domeniile care, în ciuda potenţialului semnificativ, înregistrează în continuare rezultate sub aşteptări", spun analiştii.

Potrivit sursei citate, ei afirmă că sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluţiei economiei reale.

"Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care deţin sau au avut unităţi în România, absenţa unei cereri susţinute de pe piaţa locală şi, nu în ultimul rând, importurile, a făcut ca acest domeniu să îşi reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice şi creşterea preţurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări", spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit datelor KeysFin, în ultimii trei ani luaţi în calcul în statistică (2014-2016), 1.258 de firme şi-au declarat insolvenţa, în condiţiile în care drumul banilor în industrie a continuat să fie unul plin de provocări.

Durata medie de încasare în comerţul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, în creştere puternică faţă de 2014 (88 zile), în timp ce durata medie de plată se situa la nivelul de 145 zile (faţă de 141 în 2014).

În sectorul producţiei metalurgice, plăţile se făceau, anul trecut, în medie la 187 de zile, iar încasările la 93 de zile, cifre mai bune decât intervalul de referinţă.

"Lipsa de lichiditate din piaţă, alături de modul de finanţare bazat prea mult pe creditul furnizor influenţează evoluţia business-ului din acest sector", spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, în condiţiile în care principalii jucători din piaţă, firmele străine, şi-au redus semnificativ investiţiile în România preferând alte destinaţii strategice, şansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanţurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investiţiile statului, care să permită funcţionarea şi dezvoltarea companiilor româneşti.

Analiştii de la KeysFin au mai menţionat: "În condiţiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar şi oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susţinut de programe investiţionale şi facilităţi fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situaţie similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, un plus valoare, iar în prezent este la mâna importurilor".