STUDIU COMISIA NAŢIONALĂ DE PROGNOZĂ: 17,87 miliarde euro - necesarul de investiţii în electricitate, până în 2025

Necesarul investiţional în sectorul producerii de energie electrică, până în anul 2025, se ridică la valoarea de 17,87 miliarde euro, potrivit unui studiu comandat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), care arată că, în următorii 13 ani, capacitatea de putere nouă instalată va trebui să fie de 9.540 MW.

Cercetarea subliniază necesitatea de proiecte investiţionale care trebuie realizate în domeniul energiei, acestea fiind "absolut necesare, alt­fel dependenţa de importuri ar fi împovărătoare"

"În general, în Europa, dezvoltarea infrastructurii energetice duce la efecte favorabile, iar în România se speră că această dezvoltare este sus­tenabilă", mai arată cercetarea, concluzionând că provocările europene şi mondiale în acest sector au ecouri şi în energetica românească.

Potrivit studiului, efectele inves­tiţiilor vor influenţa în mod favorabil dezvoltarea economică şi în mod defavorabil preţurile electricităţii.

Printre problemele identificate în sectorul energiei din ţara noastră se numără vechimea echipamentelor, o treime dintre acestea funcţionând de peste 30 de ani, consumul ineficient de energie, impactul major asupra mediului, sistemul de transport şi dis­tribuţie, toate acestea necesitând investiţii majore.

Pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic, studiul face mai multe propuneri de politici sectoriale, printre care se numără promovarea cadrului legislativ şi de reglementare pentru atragerea investiţiilor private în sector, aprobarea strategiei energetice ca lege în Parlament, rezolvarea problemei suportabilităţii facturii de energie, înfiinţarea unei entităţi naţionale pentru energetica urbană şi rurală, precum şi implementarea unei scheme de obligaţii pentru furnizorii şi distribuitorii de energie.

În prezent, resursele noastre primare constau în circa 3,3 miliarde tone de lignit, pentru 40-50 de ani, aproximativ 6 miliarde tone de huilă, utilizată din ce în ce mai puţin, 54 de milioane de tone de ţiţei, pentru următorii 15 ani, fără noi descoperiri, 109 miliarde metri cubi de gaze, pentru 10 ani, fără noi descoperiri şi uraniu pentru cele două unităţi nucleare.

Punerea în funcţiune a reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă este incertă înainte de anul 2020, din cauza neclarităţilor legate de capacitatea ţării noastre de a finanţa investiţia şi structura acţionariatului, potrivit studiului citat.

"Până în 2020, sunt şanse reduse a fi puse în funcţiune unităţile nr. 3 şi nr. 4 la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, care ar contribui la reducerea importului de resurse fosile de energie primară şi ar avea şi o contribuţie importantă la diminuarea emisiilor de CO2", subliniază cercetarea.

Potrivit acesteia, este foarte posibil ca până în anul 2020 puterea instalată în centralele termoelectrice să scadă semnificativ, investiţiile în termocentrale noi fiind încurajate doar dacă preţul electricităţii va creşte.