STUDIU GFK: "Suntem dependenţi de sistemul public de sănătate"

Studiul realizat recent de GfK pe tema serviciilor medicale publice şi private din ţara noastră arată că există o serie de vulnerabilităţi importante ale sistemului public, însoţite de un potenţial semnificativ de creştere la nivelul serviciilor medicale private, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.

Astfel, cei mai mulţi dintre noi (93%) suntem asiguraţi doar ai sistemului public de sănătate. Un procentaj mult mai mic dintre români au fie un abonament la o clinica privată plătit integral sau parţial de compania pentru care lucrează (4%), fie o asigurare privată de sănătate (4,5%). Aproape 9% dintre respondenţi nu deţin niciun fel de asigurare.

Bucureştenii, deşi se situează uşor sub media naţională la capitolul asigurare în sistemul public, stau cel mai bine comparativ cu locuitorii din alte regiuni ale ţării când vine vorba despre asigurări medicale private (5%) sau abonament la o clinică privată, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajaţi (3,5%). Totodată, 2% dintre ei au chiar şi partenerii de viaţă sau copiii incluşi în abonamentul pentru servicii private, ceea ce în restul ţării aproape că nu se întâmplă deloc.

Dobrogenii, muntenii şi moldovenii stau cel mai prost la capitolul asigurări de sănătate: 13%, respectiv aproape 6% (în cazul muntenilor şi al moldovenilor) nu au niciun fel de asigurare, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă fiind 18 - 34 ani, cu peste 16 procente de neasiguraţi.

Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager GfK România, a declarat: "Deşi sistemul public are puncte nevralgice, în acest moment, doar câteva procente din populaţie are abonamente la clinici private. Această diferenţă reprezentând nevoi neacoperite în prezent de către sistemul public ne indică faptul că piaţa serviciilor medicale private are un potenţial mare de creştere. Cu atât mai mult cu cât, în România, peste 3 milioane de salariaţi lucrează în mediul privat".

Principalele noastre obiceiuri sănătoase sunt: menţinerea unei igiene corporale şi orale corespunzătoare (57%), o gândire pozitivă şi o abordare optimistă a vieţii (35%), precum şi o alimentaţie bazată cât mai mult pe produse proaspete, naturale (27%).

La polul opus, printre activităţile pe care le practicăm cel mai puţin se regăsesc administrarea de vitamine şi suplimentare alimentare - peste jumătate dintre români afirmă că nu obişnuiesc să apeleze la ele. Mişcarea sau exerciţiile fizice regulate, în aer liber sau la sală, şi consumul moderat de alcool şi ţigări nu se numără nici ele printre activităţile considerate importante pentru un stil de viaţă sănătos, aproximativ un sfert dintre români plasându-le pe ultimul loc în lista obiceiurilor lor sănătoase.

Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.

Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România este, de peste 12 ani, un institut de cercetare de piaţă, cu o cifră de afaceri de 19,2 milioane euro în 2013. Activităţile GfK România sunt structurate în două sectoare: Consumer Choices şi Consumer Experiences.