Europenii preţuiesc tot mai mult efectul reconfortant al micilor cadouri, iar bărbaţii le alocă sume mai mari, arată studiul anual Treat Index derulat de MasterCard, potrivit unui comunicat trimis redacţiei.
Cercetarea relevă faptul că am devenit mai dornici să investim în recompensa perfectă: anul acesta, 42% dintre respondenţi spun că îşi cumpără mici cadouri ca să se înveselească, în comparaţie cu 33% care declarau acest lucru anul trecut. În orice caz, chiar dacă pentru cei mai mulţi dintre noi, preţul micilor cadouri spontane este lipsit de importanţă, când vine vorba de cheltuieli serioase, bărbaţii sunt pe primul loc.
Cu peste 15.000 de subiecţi intervievaţi în 17 ţări, studiul MasterCard arată că, în timp ce ambele sexe preţuiesc tot mai mult puterea micilor cadouri spontane, bărbaţii sunt predispuşi să cheltuiască mai mult pe acestea decât femeile, contrar credinţei populare. De fapt, 18% dintre bărbaţi cheltuiesc peste 100 euro pentru a-şi oferi un mic cadou, în timp ce doar 8% dintre femei cheltuiesc la fel de mult. Astfel, studiul demonstrează că bărbaţii sunt de peste două ori mai dornici să investească în mici cadouri pentru ei înşişi.
Chiar dacă bărbaţii cheltuiesc mult, femeile sunt cele care par să înţeleagă cu adevărat cât de importante sunt cadourile spontane pentru moral. Unul din trei bărbaţi a spus că îşi cumpără astfel de cadouri ca să-şi schimbe starea de spirit, în timp ce peste jumătate dintre femei au afirmat acelaşi lucru (51%). Asta arată că, în ciuda faptului că femeile nu cheltuiesc la fel de mult ca bărbaţii, se bucură mai mult de micile cadouri decât aceştia. Cele mai încântate femei provin din Turcia, unde un procentaj ridicat, de 67%, declară că micile cadouri spontane le fac fericite; totuşi, Turcia este şi ţara cu cei mai mulţi bărbaţi care se bucură de aceste mici recompense, peste jumătate (51%) dintre turci declarând, la rândul lor, că acestea îi înveselesc, un procentaj situat peste media europeană, se mai arată în comunicat.
Cei mai mulţi dintre subiecţi (58%) nu se simt vinovaţi pentru banii cheltuiţi ocazional pe lucruri mărunte ce îi fac fericiţi. Acest rezultat confirmă concluziile studiului de anul trecut, conform cărora micile cadouri spontane sunt considerate, de către cei mai mulţi, un drept fundamental. Totuşi, nu numai că femeile cheltuiesc mai puţin, dar rezultatele arată că se simt şi mai vinovate. Suedezele se simt cel mai vinovate din Europa, cu 26% declarând că sunt încercate de un sentiment de vinovăţie (faţă de 16% în cazul bărbaţilor) - asta în ciuda faptului că suedezii sunt de aproape patru ori mai predispuşi decât suedezele să cheltuiască mai mult pe mici cadouri spontane. Astfel, 19% dintre aceştia cheltuiesc peste 100 euro pe un asemenea cadou, în timp ce doar una din 20 de femei ar investi la fel de mult în Suedia.
Rezultatele la nivel european pot da de gândit, dat fiind faptul că bărbaţii îşi cumpără mici cadouri spontane la fel de frecvent ca femeile şi că cei mai mulţi dintre ei fac acest lucru mai frecvent de o dată pe lună (18% bărbaţii, 17% femeile). În ansamblu, se pare că bărbaţii tind să se răsfeţe la fel de des ca femeile, însă se bucură mai mult de cadouri cu preţuri mari: 24% dintre bărbaţi, faţă de 13% dintre femei, cheltuiesc pe recompense mai costisitoare, precum vacanţe, divertisment şi tehnologie. Se pare că micile cadouri pe care le preferă bărbaţii au costuri mai mari decât cele ale femeilor, care înclină spre articole cosmetice, reviste, ciocolată şi prăjituri. Grecii confirmă aceste concluzii, 45% dintre aceştia - cel mai ridicat procent din Europa - recunoscând că vacanţele sunt principalul lor răsfăţ; în acelaşi timp, 57% dintre românce şi-ar cumpăra un ruj sau un alt produs cosmetic, mai mult decât în oricare altă ţară din Europa, punctează documentul citat.
În ţara noastră, 34% dintre noi ne facem un astfel de cadou în fiecare lună, în timp ce 18% ne răsfăţăm o dată la şase luni, cheltuind, în medie, între 81 şi 200 de lei (36%). Micile cadouri spontane pe care românii şi le oferă constau în articole vestimentare, pantofi sau genţi (53%), dar în top se află şi ciocolata, dulciurile sau prăjturile (46%). Bărbaţii români preferă să ia masa în oraş (38% dintre bărbaţi comparativ cu 23% dintre femei), în timp ce româncele aleg hainele, pantofii sau genţile (66% dintre femei, comparativ cu 40% dintre bărbaţi).
Rezultatele studiului sugerează că bărbaţii europeni cheltuiesc mai mult pe experienţe şi că folosesc micile cadouri spontane ca pe o modalitate de a spori bucuria "zilelor libere": 18% spun că îşi cumpără astfel de cadouri în weekend-uri, faţă de 13% dintre femei care au afirmat acest lucru. De aici, concluzia că bărbaţii asociază micile cadouri spontane cu timpul liber, în timp ce femeile privesc aceste momente de răsfăţ ca pe un mod de a aduce un strop de bucurie în viaţa de zi cu zi.
Studiul relevă şi alte informaţii despre modul în care abordarea noastră vis-à-vis de micile cadouri spontane variază de la o ţară la alta, în funcţie de generaţia de care aparţinem. Astfel, suedezii sunt cei mai predispuşi la sentimente de vinovăţie atunci când îşi cumpără mici cadouri spontane (21%), în timp ce ruşii (9%) şi turcii (8%) au procentele cele mai reduse de oameni cu regrete. În acelaşi timp, turcii (71%) sunt şi cei mai predispuşi să îşi ofere un mic cadou cel puţin o dată pe lună, în timp ce cehii (27%) sunt cel mai puţin înclinaţi să se răsfeţe atât de frecvent. Totodată, cei din Generaţia Y sunt aproape de două ori (60%) mai dispuşi decât baby boomerii (34%) să îşi ofere un mic cadou o dată pe lună sau mai frecvent. Ocazia este, de asemenea, un factor important. Cei din Generaţia Y sunt de două ori mai predispuşi să îşi cumpere mici cadouri spontane în weekend (21%), la finalul unei zile dificile de muncă (20%) sau în ziua de salariu (25%), comparativ cu baby boomerii, pentru care procentajele scad la 14%, 7%, respectiv 14%, conchide comunicatul.
Cercetarea a fost realizată de către Toluna în 17 ţări: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie, Cehia, Grecia, Ungaria şi România. În acest sens, 15.129 de consumatori au fost intervievaţi în perioada 1-15 octombrie 2014.