SUB CONDUCEREA MINISTRULUI TUDOREL TOADER Justiţia a rămas fără bani şi fără personal

Ministerul Public a anunţat, ieri, că, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 78/2018 a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018, creditele bugetare aprobate pentru Ministerul Public pentru anul 2018 la titlul de cheltuieli "Bunuri şi servicii" au fost diminuate cu suma de 10 milioane de lei, cu consecinţe asupra activităţii unităţilor şi structurilor de parchet, reducerea bugetară fiind distribuită proporţional între acestea.

Ministerul Public arată: "Întrucât o pondere importantă în această categorie de cheltuieli o au cele care vizează instrumentarea dosarelor penale (expertize judiciare, tehnice şi contabile solicitate în dosare penale, traducerile impuse de rezolvarea dosarelor, inclusiv rechizitoriile în dosarele penale în care sunt implicaţi cetăţeni străini), ordonatorii secundari şi terţiari de credite urmează să prioritizeze cheltuielile destinate activităţilor de urmărire penală, iar la prima rectificare bugetară să fie solicitate sumele necesare restabilirii echilibrului bugetar".

Practic, prin acest comunicat de presă, Parchetul General trage un semnal de alarmă cu privire la desfăşurarea activităţii până la sfârşitul acestui an calendaristic, fiind puse în pericol cercetările penale aflate în derulare, unde este nevoie de plata expertizelor, de comisii rogatorii, de plata traducătorilor etc..

Prima declaraţie cu privire la lipsa de fonduri a parchetelor a fost făcută, în urmă cu două zile, de Claudiu Sandu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, care a susţinut că, în urma tăierii bugetare de 80.000 de lei suferite de instituţia pe care o conduce, se află în imposibilitatea de a mai efectua plata expertizelor în anumite dosare sau de a convoca comisii rogatorii pentru administrarea unor probe. Acesta susţinea că anul trcut a plătit pentru aceste activităţi suma de 78.000 lei.

În acest moment, există în ţară mai multe parchete care se confruntă cu această problemă, pentru care, până la următoarea rectificare bugetară, nu există nicio cale de rezolvare. Curios este că, în privinţa tăierii fondurilor, hotărârea de guvern privind rectificarea bugetară este avizată, în mod obligatoriu, din punct de vedere al legalităţii, şi de Ministerul Justiţiei, prin semnătura lui Tudorel Toader sau a unui secretar de stat desemnat de către acesta.

Se pare că nici ministrul de resort, nici adjuncţii lui care au verificat actul normativ nu au avut nimic de comentat cu privire la tăierea bugetară de la Ministerul Public, în condiţiile în care se ştie că multe parchete nu dispun de tehnica necesară efectuării filajului, efectuării unor expertize sau altor activităţi legate de cercetarea penală. Mai mult, ministrul Tudorel Toader a fost de acord cu această tăiere bugetară, în loc să fi solicitat un transfer de fonduri de la Ministerul Public către alte departamente din subordine, de exemplu la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ai cărei angajaţi se află de mai multe luni în protest din cauza faptului că nu le sunt achitate orele suplimentare efectuate la locul de muncă. Dacă ministrul Justiţiei considera că banii respectivi nu sunt folosiţi eficient de Ministerul Public îi putea folosi pentru angajarea de personal pentru paza penitenciarelor pentru a nu ne mai fi semnalate situaţii de genul celei de la penitenciarul Iaşi, unde deţinuţii de drept comun executau paza unităţii de detenţie.

Dar lipsa fondurilor nu este singurul lucru cu care se confruntă procurorii din ţara noastră. Ei susţin că instituţiile cu care trebuie să colaboreze nu dispun nici ele de personalul necesar desfăşurării activităţii. De exemplu, Direcţia de Operaţiuni Speciale nu are numărul suficient de angajaţi pentru a desfăşura activitatea de filaj în toate cauzele în care s-a emis mandat în acest sens. Există în ţară situaţii în care mandatul de 30 de zile acordat de judecător expiră, iar procurorii sunt nevoiţi să claseze respectivele dosare, deoarece în lipsa unor probe noi, lipsă cauzată de imposibilitatea desfăşurării activităţii de filaj, magistraţii nu pot solicita un nou mandat.

• Lipsa de personal, cauzată de pasivitatea lui Tudorel Toader

Cu lipsa acută de personal se confruntă şi instanţele din ţara noastră, unde există un deficit de peste 1000 de magistraţi. Şi, se pare, acest deficit va creşte, dacă Guvernul nu va lua imediat măsuri şi legea privind statutul magistraţilor va intra în vigoare. Conform aceste legi, declarată constituţională de magistraţii CCR, judecătorii şi procurorii se pot pensiona înainte de vârsta minimă legală, dacă au minimum 20 de ani vechime în magistratură. Intrarea în vigoare a acestei legi ar putea crea o depopulare a instanţelor, cu aproape 1700 de magistraţi. Situaţia ar fi dramatică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde, conform legii, ar putea ieşi la pensie 89 din cei 129 de judecători ai Curţii Supreme.

Pentru a stopa acest risc al creşterii lipsei de personal, ministrul Tudorel Toader şi subalternii săi au decis să elaboreze un proiecte de ordonanţă de urgenţă prin care Guvernul să amâne intrarea în vigoare a articolului ce se referă la pensionarea înainte de termen a magistraţilor. Amânarea ar trebui să fie făcută pentru minimum doi ani, timpul necesar ieşirii de pe băncile Institutului Naţional al Magistraturii a viitorilor procurori şi judecători din ţara noastră. Concomitent cu intrarea în activitate a noilor magistraţi, Ministerul Justiţiei ar trebuie să organizeze mai multe concursuri de promovare a judecătorilor şi procurorilor din teritoriu către ÎCCJ, pentru a anula riscul lipsei acute de personal cu care se poate confrunta Înalta Curte.