Actualizare 11:02 Bruce Andrews: "Autorităţile să colaboreze cu reprezentanţii din IT&C, pentru a preveni atacurile cibernetice"
Autorităţile trebuie să colaboreze cu reprezentanţii industriei IT&C pentru a preveni viitoarele atacuri cibernetice, a declarat, marţi, în cea de-a doua zi a Summitului Regional de Securitate Cibernetică de la Palatul Parlamentului, Bruce Andrews, adjunctul Secretarului pentru Comerţ din cadrul Departamentului Comerţului din SUA.
"Asistăm, în prezent, la un val crescând de protecţionism şi naţionalism digital în întreaga lume, iar autorităţile adoptă legislaţie şi politici în beneficiul industriilor locale. Aceste măsuri, luate sub pretextul de reglementări economice şi se securitate, vor limita creşterea economică, blocând astfel accesul cetăţenilor şi companiilor din aceste ţări la cele mai bune tehnologii din lume. Dacă vrem să prevenim viitoarele atacuri cibernetice, autorităţile şi reprezentanţii industriei trebuie să colaboreze pentru a evolua şi a răspunde provocărilor comune", a spus Andrews.
Potrivit oficialului american, trei companii americane au în plan dezvoltarea de afaceri în Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv în România.
"Una dintre companiile ai cărei reprezentanţi mă însoţesc în România este Oracle, a treia cea mai mare companie de software din lume. Oracle nu este o companie necunoscută în România. Reprezentanţii săi au văzut oportunitatea de a-şi extinde operaţiunile aici intrând pe o piaţă cu înalte cunoştinţe de tehnologie, în 1995. O altă companie ai cărei reprezentanţi fac parte din această misiune comercială a SUA este Cask, specializată în servicii şi soluţii de gestiune a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Alături de noi se află şi reprezentanţii CSC, cu o experienţă de peste 50 de ani în sectorul serviciilor IT oferite companiilor din toate sectoarele industriale şi din sectorul public, în peste 70 de ţări, inclusiv Bulgaria, Polonia şi România. Toate cele trei companii îşi doresc să-şi desfăşoare activitatea în Europa Centrală şi de Sud-Est. Prezenţa lor aici demonstrează înaltele capacităţi IT ale românilor, poziţia strategică a României şi angajamentul nostru comun de a combate atât atacurile cibernetice sponsorizate de infractori, cât şi pe cele sponsorizate de unele state", a explicat Bruce Andrews.
(Elena Deacu)
---
Ţara noastră este un bastion de securitate, de stabilitate, de predictibilitate în această regiune complicată unde avem câteva războaie pe care le ducem în acelaşi timp, din fericire, nu războaie convenţionale, aşa cum din păcate se întâmplă în estul Ucrainei şi în alte zone, a declarat ieri premierul Victor Ponta, la Summitul Regional pentru Securitate Cibernetică - "Strategia de securitate cibernetică a României şi oportunităţi de afaceri", care se desfăşoară zilele acestea la Bucureşti.
Victor Ponta a spus că şi aceste războaie neconvenţionale sunt la fel de dificile, dând ca exemplu războiul pe energie: "Spuneam de multe ori că principala armă a Federaţiei Ruse în acest război nu o reprezintă avioanele sau tancurile sau rachetele, ci o reprezintă gazul şi energia cu care pot şantaja regiunea şi Europa".
Premierul a mai precizat că există tot timpul atacuri asupra sistemelor de date, asupra sistemelor tehnologice avansate de comunicaţii, pe care anumiţi oameni reuşesc să le blocheze, oferindu-ne capacitatea de a folosi şi internetul, televiziunea, sistemul de control al transporturilor aeriene sau feroviare, şi tot ceea ce ţine de viaţa de zi cu zi.
Victor Ponta a menţionat: "Cybersecurity priveşte viaţa de zi cu zi a fiecărei ţări şi a fiecărui cetăţean din ţările noastre şi, când spun de zi cu zi, mă refer la 24 de ore pe zi, 7 zile din 7, atunci când orice fel de sistem, fie el militar, fie civil, fie de business, se află cu adevărat sub ameninţarea unor atacuri, sub ameninţarea unor proceduri ilegale, pe care noi, cei prezenţi aici, trebuie să ştim să le prevenim, să le contracarăm şi să le limităm pagubele atunci când acestea se realizează. Este o realitate a zilei şi a momentului în care trăim. Nimeni nu îşi mai poate imagina în acest moment, omenirea şi societatea noastră fără securitatea comunicaţiilor şi a tehnologiei informaţiei".
Premierul consideră că pentru România este o mare oportunitate de a dezvolta Cybersecurity, împreună cu SUA, ţara cea mai avansată în acest domeniu.
Victor Ponta este de părere că ţara noastră are o bogăţie naturală imposibil de contestat - capacitatea, în special a tinerilor, din acest domeniu de a reuşi atât în instituţii publice, în companii private, să fie inventivi, să creeze, să anticipeze şi să fie eficienţi în ceea ce înseamnă o lume atât de deschisă şi, în acelaşi timp, atât de fragilă.
• Sorin Mihai Grindeanu: "Internetul are marele potenţial de a promova democraţia"
Mediul online, Internetul are marele potenţial de a promova democraţia şi diversitatea culturală şi de a schimba profund modul în care oamenii lucrează, trăiesc, interacţionează între ei şi cu autorităţile publice, dovedindu-se astfel a fi un factor de schimbare important în aproape toate domeniile vieţii: administraţie, învăţământ, sănătate, mediul de afaceri (viaţa economică) şi multe altele, a declarat ieri Sorin Mihai Grindeanu, ministru pentru Societatea Informaţională, la Summitul Regional pentru Securitate Cibernetică - "Strategia de securitate cibernetică a României şi oportunităţi de afaceri", care se desfăşoară zilele acestea la Bucureşti.
Domnia sa consideră că este necesară continuarea demersurilor necesare pentru garantarea accesibilităţii, a şanselor egale pentru toţi, încurajând oamenii să îşi dezvolte noi competenţe inclusiv prin metodele online.
Domnul Sorin Grindeanu a mai precizat că internetul poate ajuta prin oferirea de educaţie la distanţă şi de servicii medicale, mai ales în cazul zonelor izolate, la fel de bine cum poate contribui la prevenirea şi intervenţiile în caz de dezastre şi poate fi folosit ca un instrument de exercitare a drepturilor omului, demonstrându-se astfel a fi un catalizator de dezvoltare economică, socială, culturală.
În această lună, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind piaţa unică digitală, model pe care îl urmează şi state non-membre UE, şi care prevede în pilonul II, potrivit domnului Grindeanu, parteneriatul cu sectorul industrial privind securitatea cibernetică în domeniul tehnologiei informaţiei, precum şi soluţii pentru securitatea reţelelor de comunicaţii electronice, suport pentru serviciile online. În luna aprilie a acestui an, Guvernul României a aprobat "Strategia naţională privind agenda digitală pentru România - 2020".
Ministrul pentru Societatea Informaţională spune că, la nivel european, securitatea cibernetică este esenţială pentru crearea unei astfel de pieţe digitale unice: "Prin urmare, propunerea Directivei privind Securitatea Reţelelor şi a Informaţiei (Directiva NIS), care este parte din strategia Uniunii Europene în acest domeniu, va aduce noi oportunităţi pentru piaţa de servicii şi soluţii, şi o mai mare cooperare între sectorul public şi cel privat prin creşterea competenţelor electronice şi a obligaţiilor la nivel naţional".
În opinia domnului Grindeanu, odată cu creşterea gradului de automatizare şi cu extinderea şi amplificarea ameninţărilor cibernetice, securitatea cibernetică a câştigat noi dimensiuni, evoluţiile din contextul geopolitic impunând o nouă paradigmă a culturii de securitate naţională, astfel încât statele membre trebuie să se asigure că atât organismele publice, cât şi anumiţi operatori de pe piaţă întreprind măsurile tehnice şi organizatorice corespunzătoare pentru gestionarea riscurilor privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice.
Domnul Grindeanu a menţionat: "În acest context, România îşi propune să dezvolte un mediu de informaţii dinamic, bazat pe interoperabilitatea sistemelor şi serviciilor societăţii informaţionale, să introducă măsuri de securitate menite să sporească protecţia infrastructurilor cibernetice, în conformitate cu reglementările europene şi internaţionale în vigoare, respectând în acelaşi timp cadrul de reglementare în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor".
În prezent, 72% dintre utilizatorii de Internet din Europa îşi exprimă rezervele cu privire la utilizarea serviciilor online, în special în folosirea sistemelor de comerţ electronic, datorită faptului că sunt nevoiţi să dezvăluie prea multe date cu caracter personal, a mai spus domnul Grindeanu.
În acest sens, România susţine adoptarea noului pachet legislativ privind protecţia datelor cu caracter personal, acest lucru necesitând nu doar consolidarea şi detalierea drepturilor persoanelor vizate, ci şi a obligaţiilor celor care prelucrează şi procesează date cu caracter personal.
Ministrul pentru Societatea Informaţională a mai declarat: "Consider că eforturile noastre nu trebuie să se oprească doar la producerea de tehnologii şi vinderea acestora către instituţiile statului, ci dimpotrivă, trebuie să vizeze colaborarea efectivă public-privat pentru a identifica nevoi şi a dezvolta soluţii care să combată riscurile şi ameninţările din domeniul securităţii cibernetice pe toate cele trei paliere: vulnerabilitatea tehnologiilor, factorul uman şi procedurile".
Structurile naţionale de tip CERT (Computer Emergency Response Team) au fost create cu rolul de a detecta şi trata incidentele de securitate cibernetică ce afectează aria lor de competenţă, însă intervenţia lor în cadrul reţelelor şi a sistemelor informatice deţinute de mediul privat şi nu numai poate duce uneori la interpretări maliţioase referitoare la încălcarea unor drepturi fundamentale, a mai adăugat domnul Sorin Grindeanu, spunând că trebuie pus accent pe principiul de responsabilitate socială şi pe necesitatea colaborării tuturor părţilor interesate.
Cu ocazia Summitului, vor fi lansate Declaraţia Comună privind Cooperarea în domeniul Securităţii Cibernetice a Summit-ului Regional şi Centrul de Inovare în Securitate Cibernetică.
• Bruce Andrews: "Româna, a doua limbă vorbită în birourile Microsoft"
Reprezentanţi ai 20 de companii americane vor analiza oportunităţi cu partenerii romani actuali şi potenţiali, precum şi cu membrii organizaţiilor guvernamentale, spune Bruce Andrews, adjunctul Secretarului pentru Comerţ al SUA, adăugând: "Mulţi dintre aceştia sunt în căutare de soluţii sau informaţii despre cele mai recente tehnologii, standarde şi bune practici americane din domeniu. Câteva companii care participă la misiune sunt deja în România de zeci de ani".
Anul acesta, CERT-RO, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Cibernetică, punct naţional de contact pentru incidente cibernetice, a raportat, potrivit oficialului american, că în 2014 a primit şi procesat peste 78 de milioane de alerte de securitate cibernetică. Acestea au afectat peste 2,4 milioane de IP-uri unice din România. Peste 50% dintre alertele primite s-au referit la sisteme informatice configurate necorespunzător, nesecurizate sau vulnerabile.
Bruce Andrews a menţionat: "Efectele distrugătoare ale atacurilor cibernetice sunt extrem de reale şi pot fi resimţile la multe nivele, de la companii la persoane fizice, de multe ori depăşind graniţele permeabile ale economiei globale actuale. Aceste atacuri cibernetice provoacă economiei, anual, pierderi financiare semnificative. Fiecare cetăţean român al cărui salariu e depus la bancă sau care plăteşte facturi pe internet poate fi o victimă.
Fiecare instituţie e vulnerabilă în faţa atacurilor cibernetice rău intenţionate care afectează, în ultimă instanţă, consumatorii.
România e o piaţă importantă pentru tehnologia americană datorită interdependenţei dintre infrastructura informatică şi domenii precum cel bancar, transporturi, energie şi apărare naţională, toate acestea fiind supuse atacurilor cibernetice".
România a dovedit că este un lider în tehnologia informaţiei şi nu mai este un secret pentru nimeni că româna este a doua limbă vorbită în birourile Microsoft din întreaga lume, a mai spus, ieri, adjunctul Secretarului pentru Comerţ din cadrul Departamentului Comerţului din SUA, la Summitul Regional de Securitate Cibernetică de la Palatul Parlamentului.
Oficialul american a declarat: "Am onoarea să însoţesc în aceste zile la Bucureşti o delegaţie din care fac parte companii de prestigiu din SUA, de la IBM şi Microsoft până la Hewlett Packard. Statele Unite ale Americii văd multe oportunităţi în dezvoltarea unor relaţii în domeniul ciber security cu România. Vrem să creăm un spaţiu de internet cibernetic mult mai sigur. Una dintre cele mai bune căi pentru a ajuta România să-şi protejeze reţelele este să continuăm implementarea de noi proiecte. România a dovedit că este un lider în tehnologia informaţiei. Şi, când spun asta, dau doar un exemplu: aici avem Bitdefender, o companie din România care a lansat o soluţie revoluţionară de securitate cibernetică numită Box, destinată strict utilizatorilor casnici. Ştim deja că româna este a doua limbă vorbită în birourile Microsoft din întreaga lume".
Reprezentantul Departamentului Comerţului din SUA a precizat că, pentru o dezvoltare a parteneriatelor cu România, este important să nu fie impuse legi care să stopeze inovarea.
Bruce Andrews a spus: "Există mult loc pentru creştere în dezvoltarea parteneriatelor dintre România şi SUA. Pentru asta, e foarte bine să nu impunem legi care să oprească interoperabilitatea sau să ţină în loc inovarea. Guvernul şi industria trebuie să conlucreze foarte bine. Cyber security este un loc unde putem să asigurăm o prosperitate comună pentru ambele ţări".
• Florin Cosmoiu, SRI: "Autorităţile vor să introducă în şcoli pregătirea obligatorie privind securitatea cibernetică"
Guvernul se gândeşte să introducă în curricula şcolară un curs de pregătire privind securitatea cibernetică, având în vedere că elevii au acces la internet de la vârste tot mai mici, inclusiv prin echipamente mobile, fiind expuşi la riscuri diversificate, afirmă Florin Cosmoiu, directorul Centrului Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI).
Domnia sa a precizat: "La nivel guvernamental există preocupări privind introducerea în şcoli a pregătirii obligatorii referitoare la securitatea în spaţiul cibernetic şi crearea de specializări în învăţământul universitar şi postuniversitar în domeniul securităţii cibernetice".
Această problemă a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi au fost dezbateri pe această temă inclusiv la nivelul comisiilor de specialitate ale Parlamentului.
Conform lui Florin Cosmoiu, discuţiile au vizat introducerea pregătirii pentru securitate cibernetică cel mai probabil de la nivel gimnazial, având în vedere că în prezent tot mai mulţi elevi au telefoane mobile conectate la internet. Cei mici vor fi învăţaţi astfel cum să evite accesarea unor adrese de internet suspecte şi vor fi instruiţi să nu divulge date personale unor terţe părţi sau să îşi protejeze diversele modalităţi de comunicare online, de la mail la reţele sociale.
• Aurescu: "Trebuie să întărim schimbul de informaţii în regiune pentru a face faţă cyber-atacurilor"
Ministrul de externe Bogdan Aurescu a declarat, ieri, că este necesară întărirea colaborării şi a schimbului de informaţii între statele din regiune pentru a face faţă atacurilor cibernetice care ar putea conduce la conflicte politico-militare, precizând că în prezent schimburile sunt doar pe baze informale.
Domnul Bogdan Aurescu a precizat: "Riscurile de securitate cibernetică sunt în creştere, lumea în care trăim este tot mai conectată, tot mai complexă, nimeni nu este scutit de riscuri, de provocări, dar aceste riscuri şi provocări vin şi împreună cu oportunităţi (...) Rolul României de naţiune lider pentru Fondul voluntar de asistenţă pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice, participarea la operaţiunea din Afganistan şi multe altele pot să reprezinte posibile cauze pentru care ţara noastră să fie o posibilă ţintă a atacurilor cibernetice statale sau extremist-teroriste motivate ideologic".
Domnia sa a subliniat că misiunea de comerţ a SUA în domeniul securităţii cibernetice, aflată în România în aceste zile, şi Summitul Regional vin "într-un context potrivit" pentru ţara noastră, care are acum "ocazia să folosească această oportunitare deosebită pentru a acţiona ca element de legătură între SUA şi ţările din regiune ca facilitator pentru dezvoltarea de proiecte cu impact regional în domeniul securităţii cibernetice".
"Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA este unul dintre cei mai importanţi piloni ai politicii externe a României. El aduce o contribuiţie distinctă în definirea profilului strategic al ţării noastre, în special în contextul aderării la NATO şi la UE", a spus Aurescu, adăugând că Summitul va pune bazele unei cooperării în regiune în direcţia creşterii eforturilor pentru consolidarea capacităţilor în domeniul cibernetic.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a mai afirmat: "Obiectivul final pentru România este să devină un lider regional în securitate cibernetică. Este necesar mai mult ca oricând să întărim colaborarea şi schimbul de informaţii între statele din regiune, pentru a face faţă atacurilor cibernetice care ar putea conduce la conflicte politico-militare. De aceea, apreciem sprijinul SUA şi considerăm că organizarea unui subgrup special în domeniul securităţii cibernetice în cadrul Task Force-ului pentru implementarea Parteneriatului Strategic va contribui la întărirea cooperării bilaterale în domeniul securităţii cibernetice".
Aurescu a subliniat că acest Summit pentru Securitate Cibernetică are două obiective: promovarea cooperării în regiune şi schimbul de informaţii în domeniul securităţii cibernetice.
Totodată, ministrul de Externe a precizat că o cooperare va fi "cu adevărat eficientă în măsura în care toţi participanţii vor fi dispuţi să împărtăşească informaţiile pe care le au".
"În ceea ce priveşte incidentele de securitate, schimburile de date între statele membre au avut loc până acum doar pe baze informale sau în cadrul unor schimburi bilaterale reglementate, iar exerciţiile din cadrul securităţii cibernetice sunt încă într-un stadiu embrionar", a afirmat Aurescu, citat de Mediafax.
Ministrul Afacerilor Externe a mai spus că România, cu sprijinul SUA, va putea contribui la furnizarea de expertiză în evaluarea şi pregătirea experţilor din regiune, în domeniul public şi în domeniul privat.
SORIN ENCUŢESCU, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL ECONOMIEI:
"Sectorul ITC - singurul sector economic în care nu s-a recurs la concedieri"
Companiile americane au investit până în prezent un miliard de euro în România şi au contribuit la crearea a circa 15.000 de locuri de muncă, domeniile cheie în care au investit fiind tehnologia informaţiilor (IT ), serviciile, auto, agricultură, bănci şi asigurări şi poate după această misiune economică investiţiile americane vor creşte şi mai mult, a declarat ieri Aurel-Sorin Encuţescu, Secretar de Stat în Ministerul Economiei, în cadrul Summitului regional pe securitate cibernetică. Investiţiile totale în sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor ar putea să ajungă la aproximativ 2,4 miliarde de euro în România, de la peste 2,05 miliarde euro investiţii realizate până la sfârşitul anului 2013, a mai spus acesta, citat de Hotnews.
Oficialul guvernamental a mai spus: "Sarcina mea este să prezint câteva elemente care să se înscrie într-o matrice de analiză pe care partenerii americani să o poată utiliza atunci când vor decide fie să crească valoarea investiţiilor pe care le-au făcut deja în România, fie pentru cei care încă nu au investit în România să le dăm ocazia să identifice aceste oportunităţi de business şi să realizeze un plan de afaceri care să le aducă profitul şi satisfacţia investirii în România".
Domnul Encuţescu a mai spus că ţara noastră oferă facilităţi fiscale importante, iar creşterea economică este sustenabilă: "Avem o inflaţie în scădere, iar, ceea ce este cel mai important, România va realiza până la sfârşitul anului 2015 o rată de absorbţie a fondurilor europene de până la 80%".
Domnul Encuţescu a adăugat: "Valoarea investiţiilor directe în România a fost de 2427 de milioane de euro. Domeniile cele mai importante în care au fost realizate aceste investiţii au fost industria prelucrătoare şi tehnologia informaţiei. Domeniul IT a fost interesant pentru companii. Practic în acest domeniu s-a investit până în prezent 2050 de milioane de euro. Avem şi un clasament al primelor ţări care au investit în România până la 31 decembrie 2013: Olanda cu 24,4%, Austria - 19,1%, Germania - 11,2%, Franţa - 7,6%. (...)
Companiile americane au investit până în prezent un miliard de euro şi au contribuit la crearea a circa 15.000 de locuri de muncă, domeniile cheie în care au investit fiind tehnologia informaţiilor şi serviciile, auto, agricultură, bănci şi asigurări. Cred că, după această misiune economică, investiţiile americane poate vor creşte şi mai mult".
Secretarul de Stat în Ministerul Economiei a mai spus că TVA va scădea de la 24% la 20% începând cu ianuarie 2016, iar începând cu 1 ianuarie 2018 acest TVA se va diminua la 18%. De asemenea, va fi redusă contribuţia de asigurări sociale atât a angajatului, cât şi a angajatorului, iar începând cu 1 ianuarie va fi eliminat impozitul pe dividende. Mai mult, cota unică de impozitare pe profit la 1 ianuarie 2018 se va reduce de la 16% la 14%, a mai spus Sorin Encuţescu.
Sectorul ITC a reuşit să fie al treilea contributor brut la Produsul Intern Brut al României, a mai spus secretarul de stat, adăugând că, în momentul de faţă, în România este un spaţiu extraordinar de prolific pentru crearea de start-up-uri în domeniul IT.
Ţara noastră se află pe locul 5 în lume în privinţa vitezelor de internet. Între primele 20 de oraşe care au acces la cea mai mare viteză de internet, Bucureştiul este pe locul 4, Galaţiul pe locul 7, Iaşi pe locul 8, Timişoara pe locul 9, Ploieşti pe locul 10, Oradea pe locul 13, a mai precizat Sorin Encuţescu, menţionând că, în prezent, performanţa financiară a sectorului ITC a ajuns la o cifră de afaceri medie anuală de aproape 2,8 miliarde de euro, dar poate atinge chiar şi 10 miliarde de euro.
Succesul cel mai mare îl înregistrează companiile care lucrează dezvoltarea de produse soft, potrivit domnului Encuţescu, care mai spus că, în plină criză economică, sectorul ITC a fost singurul sector economic în care nu s-a recurs la concedieri.
1. Că vorbeai de șantaj, Ponta
(mesaj trimis de Cristi C în data de 12.05.2015, 12:05)
Islanda în cazul IceSave. Pentru cine nu știe, iată povestea pe scurt.
Exista o bancă islandeză Landsbanki care atrăgea depozite cu o dobândă superioară celor din UK. Programul se numea IceSave și a fost disponibil în UK și Olanda. Depuneai banii, erau garantați și te culcai.
In timpul crizei financiare, băncile din Islanda au dat faliment. Fondul de garantare nu a mai făcut față iar islandezii au zis "îi salvăm întâi pe ai noștri cetățeni". Pentru cei din UK și Olanda nu au rămas bani și guvernele lor i-au salvat.
Olandezii și UK au venit apoi către Islanda cu nota de plată, cerându-le ca banii pentru salvarea cetățenilor britanici și olandezi să apară în datoria publică a Islandei, nu a lor. Islandezii au zis NU (este datoria Landsbanki, nu a noastră). Au urmat presiuni, un proces la EFTA pe care Islanda l-a câștigat.
Ce spune Ogmundur Jonasson, fost ministru, “We don’t like it when we get the International Monetary Fund, the European Union acting on behalf of the British and Dutch governments forcing us to pay what is more than our due”
Adică "Nu ne place când FMI și EU acționează în numele guvernelor din UK și Olanda și ne forțează să plătim mai mult decât este porția noastră".
Întrebat dacă este șantaj, el a spus că da. Fondul și EU cereau Islandei ca să accepte cererile Olandei și UK drept condiție pentru activarea împrumuturilor de la FMI pentru care Islanda aplicase.
Deci Ponta, când o să ne spui și despre șantajul dintre țările EU și coloniile mai mici?