SUMMIT-UL CLIMATIC DE LA NEW YORK Attila Korodi: "După 1989, România şi-a redus la mai puţin de jumătate emisiile de gaze cu efect de seră"

Attila Korodi, Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi vicepreşedintele UNEA (Adunarea Naţiunilor Unite de Mediu), a declarat ieri, în cadrul Summit-ul Climatic de la New York, că ţara noastră a reuşit reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 58% comparabil cu anul 1989.

Attila Korodi a reamintit că România s-a aflat de la început în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice. Ţara noastră fost primul stat care în 2001 a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajându-se să-şi diminueze cu 8% emisiile de gaze cu efect de seră, faţă de anul său de referinţă, 1989. "Datele inventariate în 2012 arată că angajamentul a fost îndeplinit şi depăşit semnificativ, reducerile de emisii GES ale României fiind de 58%", a subliniat acesta.

În cadrul aceleaşi intervenţii, ministrul a prezentat modul în care România îşi valorifică potenţialul în domeniul energiilor regenerabile: "În ultimii ani ţara noastră a stimulat solid dezvoltarea acestui sector; iar astăzi, aproape un sfert din totalul consumului de energie al României este asigurat din surse regenerabile", a precizat Attila Korodi.

Referindu-se la necesitatea adoptării anul viitor a noului acord global obligatoriu privind schimbările climatice, ministrul mediului şi schimbărilor climatice a făcut apel la o acţiune concertată şi rapidă: "Doar o acţiune a tuturor naţiunilor poate limita creşterea temperaturii globale, astfel încât să nu trecem de pragul de două grade Celsius până în anul 2050. De aceea trebuie să avem la Paris, în 2015, toate ţările pregătite să semneze şi să îşi asume un acord climatic ambiţios. Este principalul obiectiv pe care îl urmăreşte şi evenimentul excepţional găzduit azi de Organizaţia Naţiunilor Unite".

Peste 120 de şefi de stat şi de guvern au insistat pentru acţiune imediată şi fermă, la Summit-ul Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, de la New York. Pledând pentru contribuţii asumate de toate naţiunile, summit-ul îşi doreşte să consolideze bazele pentru încheierea noului Acord Global în domeniul schimbărilor climatice.

Acest acord cu valoare juridică este aşteptat să fie semnat în decembrie 2015, la Paris şi va intra în vigoare din 2020. Acordul trebuie să includă toate cele peste 190 de State Părţi la Convenţia Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC). Acestea trebuie să prezinte contribuţii naţionale obligatorii, menite să anihileze riscul major de creştere a temperaturii globale cu peste 2 grade Celsius, până în anul 2050 (faţă de anul 1850).

Urgenţa acţiunii a fost subliniată de Ban Ki-Moon, secretarul general ONU. Potrivit acestuia economia mondială trebuie să devină neutră din punct de vedere al carbonului, până la sfîrşitul secolului. S-a accentuat sensul ultimativ al acţiunii pentru actuala generaţie, prima afectată major de schimbările climatice şi ultima care poate acţiona pentru ca aceste schimbări să nu devină ireversibile.

Apelul la mobilizarea naţiunilor pentru semnarea noului acord global are loc în contextul în care, la nivel mondial, sunt înregistrate creşteri considerabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră, cele mai mari cantităţi de GES provenind din China şi SUA.

Astfel, la nivelul anului 2012, China înregistra emisii în creştere cu 190% faţă de nivelul anului 1990, în timp ce SUA atingea emisii de peste 6,8 miliarde de CO2, în creştere cu 4,3% faţă de anul 1990. La nivel European emisiile au înregistrat o scădere de 20% în aceeaşi perioadă, situându-se la 4,7 miliarde de tone CO2.

La New York, SUA au anunţat o reducere de 300 de milioane de tone a emisiilor proprii de CO2 până în anul 2030 şi au cerut ca economiile dezvoltate, dar şi cele emergente să se ralieze acestui efort, acţionând ca o comunitate globală. În replică, China a subliniat că a contribuit cu 58% la economiile globale de energie realizate în ultimii 20 de ani.

În acest context, un subiect foarte important pe agenda summit-ului l-a constituit Declaraţia privind Preţul Carbonului - Carbon Pricing Statement - o iniţiativă a Băncii Mondiale. Declaraţia este menită să stimuleze un angajament fără echivoc al statelor, dar şi al mediului privat în a dezvolta un mecanism de piaţă care să genereze o creştere economică sustenabilă şi durabilă, cu emisii reduse de carbon. Alături de statele participante, peste 30 de companii globale de business s-au angajat să susţină declaraţia şi implicit extinderea şi consolidarea pieţei carbonului.

La rândul său, România a semnat această declaraţie, alături de majoritatea covârşitoare a Statelor Membre UE, furnizând un semnal puternic în favoarea extinderii la nivel internaţional a modelului Uniunii Europene privind piaţa carbonului (EU-ETS).

Lucrările summit-ului s-au încheiat cu un document de concluzii. Completat cu un uriaş apel pentru acţiune climatică, cu 400.000 de oameni mărşăluind pe străzile New York-ului, Summit-ul Climatic este aşteptat să genereze un impuls semnificativ în negocierile internaţionale care pregătesc viitorul acord global post-2020.