SUMMITUL UE DE LA BRUXELLES Liderii europeni vor să accelereze crearea Uniunii Energetice

Liderii statelor europene au convenit, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, să creeze Uniunea Energetică, UE urmând să accelereze conectarea conductelor naţionale şi a reţelelor electrice, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

"Uniunea Europeană depinde tot mai mult de gazul de la furnizori externi", a spus Tusk, adăugând: "În cazul în care gazul este importat din surse diferite şi contractele sunt flexibile, lucrurile sunt în regulă. Dar cele mai multe contracte bilaterale cu furnizorul nostru dominant, Rusia, se încheie pe termen lung, uneori mai mult de 20 de ani. Acest lucru poate fi nesănătos, atât pentru securitatea noastră, cât şi pentru piaţa noastră. Contractele de gaze ar trebui să fie despre economie, despre afaceri. Acestea nu ar trebui să fie folosite ca arme politice".

Potrivit lui Donald Tusk, liderii statelor membre UE au decis ca toate contractele de gaze, fie că sunt între guverne sau întreprinderi, să fie în conformitate cu legislaţia UE, mai transparente şi să nu influenţeze negativ securitatea energetică a Europei.

Subiectul transparenţei contractelor a creat tensiuni în cadrul discuţiilor.

Obiectivul este ca statele UE să nu poată semna înţelegeri care să fie împotriva regulilor europene, şi vizează în special gigantul rus Gazprom, care a semnat câteva acorduri anti-UE cu state membre ale Uniunii, în ultimii ani, potrivit presei străine.

Conform unui diplomat european, unele state membre refuză "să pună totul pe masă" şi să lase Comisia Europeană să decidă ce este bine şi ce este rău.

• Iohannis a insistat pe libertatea fiecărui stat membru de a-şi alege mix-ul energetic naţional

România susţine proiectul Uniunii Energetice, potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, prezent la Consiliul European de la Bruxelles.

Domnia sa a declarat, la finalul summitului: "Am insistat asupra câtorva priorităţi pentru România, care se regăsesc în concluziile finale ale Consiliului European: valorificarea propriilor resurse energetice, necesitatea diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare. Am reiterat, în acest context, potenţialul semnificativ al resurselor din Marea Neagră, prin care putem contribui la întărirea securităţii energetice regionale şi europene".

Pentru România, finalizarea pieţei interne a energiei înseamnă, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea infrastructurii energetice, asigurarea unor preţuri accesibile pentru consumatori, menţinerea competitivităţii industriei, creştere economică şi creare de locuri de muncă, potrivit preşedintelui.

"Un aspect esenţial asupra căruia am insistat este libertatea fiecărui stat membru de a-şi alege mix-ul energetic naţional", a mai spus Klaus Iohannis.

• Comisia Europeană estimează că un trilion de euro vor trebui investiţi în sectorul energetic al UE până în 2020

Preşedintele PE, Martin Schulz, consideră că Uniunea Energetică este de importanţă maximă atât pentru susţinerea Ucrainei, cât şi pentru siguranţa energetică a Uniunii Europene pe termen lung, el solicitând intensificarea acţiunilor în acest domeniu deoarece "s-a pierdut suficient de mult timp".

Martin Schulz a declarat, joi, în cadrul Consiliului European, că un domeniu în care Kievul ar putea primi mai mult sprijin este securitatea energetică, spunând că trebuie să se dea dovadă de solidaritate prin creşterea fluxurilor inverse de gaze pentru Ucraina.

El a mai spus că, în primul rând, pe plan extern, trebuie ca UE să facă mai mult pentru a-şi diversifica furnizorii de petrol şi gaze şi să acţioneze unitar atunci când are de-a face cu terţe părţi.

Preşedintele PE a adăugat că, depinzând doar de anumiţi furnizori, unii dintre ei dominanţi şi nesiguri, cum ar fi Rusia, statele europene sunt predispuse unor ameninţări de blocare a rutelor de aprovizionare cu energie.

"Pe termen scurt, prin urmare, ar trebui să ne conectăm la cât mai mulţi furnizori diferiţi dacă este posibil, în special în sud-estul Europei. Iar pe termen lung, noi ar trebui să reducem importurile de energie. Europa este cel mai mare importator de energie din lume. Mai mult de jumătate din energia noastră provine din ţări terţe. Acest lucru ne costă 400 de miliarde de euro pe an!", a spus Schulz.

Potrivit preşedintelui PE, Comisia Europeană estimează că un trilion de euro vor trebui investiţi în sectorul energetic al UE până în 2020, iar aceşti bani trebuie cheltuiţi într-un mod inteligent, astfel încât să se poată atinge obiectivele stabilite, în primul rând crearea de locuri de muncă şi creştere economică.

• La nevoie, sancţiunile împotriva Rusiei ar putea fi păstrate până la sfârşitul anului

Liderii UE au căzut de acord că sancţiunile economice contra Rusiei vor fi menţinute până la implementarea completă a unui acord de pace în Ucraina. Astfel, la nevoie, sancţiunile ar putea fi păstrate până la sfârşitul anului.

Însă, Uniunii Europene îi vine tot mai greu să-şi păstreze o poziţie unitară privind "acţiunile dure", inclusiv sancţiunile impuse Rusiei, pe fondul presupusei implicări a acesteia în criza ucraineană, după cum a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Potrivit unor oficiali UE citaţi de presa străină, jumătate sau chiar mai multe dintre ţările Uniunii Europene intenţionează să relaxeze sancţiunile, în timp ce alte state membre, mai agresive, se pronunţă în favoarea menţinerii acestor măsuri, până la implementarea completă a acordului de pace de la Minsk.

Consiliul European a mai discutat stadiul negocierilor privind încheierea unui Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, dar şi despre situaţia din Libia.