English
Reporter: Cum a fost ultimul an pentru companiile din sectorul jocurilor de noroc?
Liviu Popovici: Piaţa jocurilor de noroc este în dezvoltare, în special pe latura calitativă. Concurenţa este din ce în ce mai mare şi mai strânsă, însă, din fericire, în acelaşi context, asistăm şi la o maturizare şi la un nivel mai ridicat de profesionalizare a industriei de jocuri de noroc. Desigur, exis-tă încă zone perfectibile de către toţi cei implicaţi, cum ar fi, de pildă, efortul nostru comun pentru îmbunătăţirea imaginii indus-triei, însă, în mare, piaţa este adaptată. În termeni legislativi, 2018 a fost un an cu importante modificări ale cadrului de reglementare şi ne aşteptăm ca, în etapa următoa-re, acestea să se intensifice dată fiind perioada electorală către care ne îndreptăm.
Reporter: Cum caracterizaţi legislatţia acestui sector?
Liviu Popovici: Legislaţia dedicată jocurilor de noroc oferă un cadru corespunzător, coerent, ceea ce determină un climat competitiv echilibrat. În ultimul an, însă, industria nu a fost lipsită de provocări, cu modificări ale cadrului legislativ, unele dintre ele provenite, de data aceasta, din zone colaterale legislaţiei specifice. Reamintesc aici conformarea operatorilor la Regulamentul General de Protecţia a Datelor, transpunerea pe plan naţional a Directivei CE 849/2015, respectiv proaspăta Lege 129/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, măsurile fiscale instituite prin OUG 114/2018, precum şi măsurile mai restrictive în zona promovării, publicităţii şi marketingului. La toate acestea se adaugă şi alte proiecte legislative de res-tricţionare a activităţii operatorilor de jocuri aflate, în prezent, în dezbatere în Parlament şi care aduc un nivel mare de impredictibilitate.
Printre lipsurile domeniului nostru de gambling ar putea fi coeziunea şi altruis-mul. Şi am să subliniez aici deschiderea relativă a actorilor din această industrie în a vedea binele comun sau "the big picture", astfel încât nivelul de sustenabilitate a aces-tei industrii să crească.
Totodată, privind din perspectiva operatorilor, dacă i-aţi întreba ce anume îşi doresc din partea legiuitorilor, cu siguranţă că răspunsurile predominante ar fi legate de stabilitatea legislativă şi fiscală.
Reporter: Aţi adus în discuţie subiectul intrării în vigoare a Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor. În ce măsură influenţează sectorul de pariuri?
Liviu Popovici: Noua legislaţie privind prevenirea şi combaterea spălării banilor aduce cu ea o serie de obligaţii în sarcina operatorilor de jocuri de noroc. Notabilă este aceea de a prelua datele cu caracter personal pentru persoanele care înregistrea-ză câştiguri în valoare de minimum 2.000 de euro într-o singură operaţiune, ceea ce presupune legitimarea clienţilor cu actul de identitate. Companiile de jocuri de noroc tradiţionale vor fi nevoite să solicite clienţilor să prezinte o copie după actul de identitate la colectarea sumelor mai mari de 2.000 de euro, ori să doteze locaţiile cu dis-pozitive pentru copierea în format fizic sau digital a acestora. Dacă scăderea plafonului de raportare obligatorie către ONPCSB, de la 15.000 de euro la 10.000 de euro, nu impactează administrativ organizatorii, aceştia au, însă, obligaţia de identificare a titularilor şi raportare a tranzacţiilor în valori mult mai mici, şi de 100 de lei, dacă acestea îndeplinesc condiţiile pentru a fi clasificate drept tranzacţii suspecte. Toate aceste noi obligaţii presupun o instruire suplimentară a angajaţilor, implementarea de proceduri specifice şi chiar angajarea de personal suplimentar.
Reporter: Cum ne situăm faţă de celelalte ţări europene, în acest domeniu?
Liviu Popovici: În acest moment, avem una dintre cele mai moderne legislaţii din Europa, deşi mai e loc de rafinare, un nivel echitabil al taxelor, controale şi monitorizări stricte. Vorbim despre o industrie cu un aport din ce în ce mai însemnat în activitatea economică a României, care generează aproximativ 45.000 de locuri de muncă şi contribuie cu aproximativ 1 miliard de euro la PIB-ul României şi 300 de milioane de euro la bugetul de stat, prin taxele directe, impozitul pe profit şi alte taxe şi contribuţii colectate anual.
Reporter: Cum vedeţi această piaţă în următorii ani?
Liviu Popovici: Viitorul acestei pieţe ţine aproape exclusiv de nivelul de conformare legală şi de responsabilitate al activităţilor organizatorilor, de gradul de implicare în proiecte sociale, de modul în care tratează atât clienţii, dar şi angajaţii proprii. Pot afirma că menţinerea şi chiar accentuarea trendului actual de maturizare şi profesionalizare a industriei reprezintă garanţia dezvoltării sustenabile a industriei.
Reporter: Au avut loc fuziuni/achiziţii, exit-uri, falimente în domeniu, în ultimul an?
Liviu Popovici: Anumite ambiguităţi sau interpretări forţate ale legislaţiei fiscale au generat în trecutul nu foarte îndepărtat situaţii de insolvenţă şi chiar faliment în rândul organizatorilor. Deşi nu este un capitol închis, valul distructiv a trecut. Dezvoltarea şi profesionalizarea pieţei a atras, după cum era normal într-un domeniu economic atât de dinamic, o serie de achiziţii şi investiţii semnificative. Intrarea pe piaţă a grupului Fortuna şi achiziţia de către acesta a operaţiunii Casa Pariurilor, precum şi investiţia Blackstone în businessul Superbet sunt cele mai reprezentative evoluţii în acest peisaj şi, mult mai important, un semnal foarte clar că piaţa de gambling din România a intrat în rândul celor mai importante pieţe la nivel european.
Reporter: Ce aşteptări are Romanian Bookmakers pentru perioada care urmează, atât din punct de vedere legislativ, cât şi al eradicării evaziunii fiscale, al investiţiilor noi din piaţă şi al numărului de jucători?
Liviu Popovici: Se impune mai întâi o menţiune: măsurile de monitorizare şi control implementate în domeniul jocurilor de noroc au condus la un nivel extrem de scăzut de evaziune fiscală. Afirm aici fără reţinere că propagarea acestui grad de conformare fiscală şi în celelalte domenii economice ar conduce la o creştere consistentă a veniturilor bugetare.
Cum spuneam şi mai devreme, vom traversa curând o perioadă electorală în care ne aşteptăm ca iniţiativele legislative cu impact major asupra acestui domeniu să capete o mai mare frecvenţă. Faptul că ele apar denotă că percepţia despre industrie nu este cea pe care ne-o dorim. Ca atare, este nevoie ca industria să depună un mai mare efort pentru îmbunătăţirea imaginii publice. Ce pot să garantez este că Romanian Bookmakers, împreună cu celelalte asociaţii din industrie, va continua să acţioneze pentru creşterea gradului de conformare a operatorilor, dar şi de implicare socială cu scopul de a obţine această îmbunătăţire. O percepţie pozitivă atrage după sine mult dorita stabilitate legislativă şi fiscală şi, implicit, o dezvoltare sustenabilă.
Reporter: La cât se ridică, acum, piaţa neagră în segmentul pariurilor şi ce estimări aveţi pentru anii următori?
Liviu Popovici: Este important de precizat că, în ceea ce priveşte pariurile sportive tradiţionale, respectiv sectorul din indus-trie pe care îl reprezentăm, nu putem vorbi despre o piaţă neagră, despre pariuri ilegale. Organizatorii de pariuri în cotă fixă sunt foarte strict supravegheaţi de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, prin intermediul sistemului informatic centralizat prin care toate operaţiunile de pariuri sunt monitorizare în timp real. La o piaţă neagră ne putem referi în nefericita eventualitate în care forurile de decizie ar da curs iniţiativelor legislative de restricţionare artificială şi chiar de interzicere a jocurilor de noroc. Înţelegând prin asta corupţie, criminalitate şi lipsa unei protecţii reale a jucătorilor. Din păcate, multe dintre aceste iniţiative sunt produsul cunoaşterii insuficiente a domeniului şi a legislaţiei care îl guvernează, a lipsei de dialog prealabil cu reprezentanţii industriei. Romanian Bookmakers a propus deja o serie de amendamente privind proiectele de lege de restricţionare a jocurilor de noroc şi sperăm să ajungem, alături de iniţiatori, la un dialog. Conlucrarea între legiuitor şi reprezentanţii industriei, în mod cert, conduce spre iniţiative de modernizare a cadrului legislativ, cu efecte pozitive asupra celor trei stakeholderi principali, clienţi, autorităţi si organizatori, spre mult dorita creştere a nivelului de protecţie a jucătorilor, în special a persoanelor vulnerabile, şi, în final, spre îmbunătăţirea percepţiei asupra acestei industrii.
Reporter: La cât este evaluată, în prezent, piata pariurilor tradiţionale?
Liviu Popovici: La aproximativ 200 de milioane de euro, însă, pentru moment, ne bazăm doar pe estimările noastre. Ultimul studiu referitor la impactul economic al acestui domeniu a fost realizat în 2012.
Reporter: Ce programe de interes public dedicate prevenirii şi combaterii dependenţei de jocuri de noroc se află în derulare?
Liviu Popovici: Cel mai important proiect derulat de Romanian Bookmakers este, fără dubii, "Joc Responsabil". Suntem, alături de Romslot şi Rombet, membrii fondatori ai Asociaţiei cu acelaşi nume, căci din 2017 vorbim deja despre o entitate juridică, ce dezvoltă programe de educare şi de prevenţie a dependenţei de jocuri de noroc precum şi de consiliere psihologică a persoanelor care au depăşit limita recreaţională a practicării jocurilor de noroc. Prin susţinerea acestei Asociaţii, Romanian Bookmakers pune accent pe nevoia creşterii gradului de responsabilizare şi de implicare a tuturor operatorilor din industrie şi pe faptul că ne dorim ca responsabilitatea socială să devină o trăsătură a acestei industrii. Iar Asociaţia Joc Res-ponsabil este, fără îndoială, expresia maturizării industriei jocurilor de noroc. În scurta sa existenţă, de aproximativ doi ani, au fost dezvoltate campanii de educare adresate tinerilor care se apropie de vârsta la care vor avea acces la modalităţile de divertisment destinate adulţilor - aşa cum este cazul campaniei naţionale "Antrenat de Majorat" - au fost extinse, de la 2 la 5, numărul de şedinţe gratuite oferite jucătorilor care se confruntă cu probleme şi ne pregătim să urmăm şi să ne adaptăm tendinţelor internaţionale prin lansarea serviciului non-stop de consiliere de specialitate dedicată jucătorilor. Studiem, aşadar, cât mai multe direcţii de evoluţie a Asociaţiei.
Reporter: S-au vehiculat, adesea, cifre importante legate de jucătorii cu probleme. Cum le comentaţi?
Liviu Popovici: Nu putem avansa decât cifre oficiale, iar singura cercetare derulată în acest sens este cea care se referă la anul 2016 şi care a scos la iveală un procent de 0,6% din populaţia adultă a României, adică a celor peste 18 ani, care au depăşit limitele jocului recreativ. Atrag atenţia asupra faptului că în acest procent nu se regăsesc "dependenţi", ci jucători care se află pe un drum periculos, dar la care pot renunţa încă fără ajutor. De la existenţa unor probleme până la jocul patologic, compulsiv, este un drum des-tul de lung de parcurs, iar evaluarea situaţiei reale se poate face doar cu specialişti care înţeleg această problematică şi cu studii de piaţă. Avem în plan ca, în viitorul apropiat, să iniţiem o nouă astfel de cercetare, dată fiind dezvoltarea pieţei şi vom reveni cu cifre actualizate, însă, atunci când ne referim la numărul dependenţilor, în mod cert nu vorbim despre un fenomen care ameninţă să ne destabilizeze societatea.
Reporter: Pe ce pariază oamenii, care este suma medie pariată şi care sunt câştigurile medii?
Liviu Popovici: Fotbalul rămâne fără îndoială sportul preferat al pariorilor. Observăm însă din ce în ce mai mult o migrare către alte sporturi, unele chiar exotice pentru români, cum ar fi baseball sau cricket. De altfel, un bun diferenţiator în piaţa de pariuri este varietatea ofertei de pariuri.
Suma medie pe un bilet de pariuri se încadrează în intervalul 8-12 lei, variaţiile fiind generate atât de nivelul de venituri a pariorului, de tipul de produs pe care pariază acesta, dar şi de gradul de cunoaştere a fenomenului sportiv.
Este bine-cunoscut faptul că pariurile sportive rar generează câştiguri excepţionale, întrucât acestea depind mai puţin de hazard. Acesta este şi motivul unei distribuţii mult mai largi a câştigurilor.
Reporter: Pe ce sport se mizează mai mult - fotbal, tenis, baschet...?
Liviu Popovici: Dacă luăm în considerare că sportul preferat al românilor este fotbalul, atunci putem afirma şi faptul că este cel mai pariat. Urmează apoi tenisul, handbalul şi baschetul. Depinde de mai mulţi factori, cum ar fi de anotimpul în care ne aflăm. Spre exemplu, în sezonul rece se pariază şi pe sporturi de iarnă. Fotbalul ia "crema", dar se pariază şi pe alte tipuri de sporturi.
Reporter: Pariorii au migrat din zona offline către cea online?
Liviu Popovici: Deschiderea pieţei de online în România a generat cu siguranţă o uşoară migrare dinspre retail, dar mai ales aducerea la suprafaţă a pariorilor care erau deja activi pe site-urile nelicenţiate.
Reporter: Care este ponderea între cele două moduri de a paria?
Liviu Popovici: Este greu de estimat, întrucât pariorul poate avea, simultan, mai multe conturi online, dar poate paria şi în agenţii. Vorbim, de asemenea, despre pasionaţi care caută cele mai bune cote, dar şi de pariorii ocazionali, respectiv despre aceia care apar în perioada evenimentelor sportive majore, precum Campionatele Mondiale sau Europene de Fotbal.
Reporter: Aveţi statistici pe sexe şi grupe de vârstă referitoare la cei care pariază, în contextul în care, în săli, se poate observa o creştere a numărului de femei, care joa-că mai ales la loteriile internaţionale?
Liviu Popovici: Trebuie să ne raportăm tot la studiul GfK la care am făcut referire şi mai devreme, iar din acesta reiese că 18% din jucătorii cu frecvenţă săptămânală sunt femei. Nu putem, astfel, evalua dacă există sau nu o creştere a numărului de persoane de sex feminin.
Reporter: Care este viitorul în acest domeniu?
Liviu Popovici: Suntem pe un drum pozitiv, cu o evoluţie vizibilă a pieţei către înscrierea ei în rândul celei mai moderne şi mature, nu numai din Europa, ci şi din întreaga lume.
Reporter: Mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
