Reporter: Care este povestea Bio Ortoclinic? De unde a pornit şi unde a ajuns în prezent?
Mihaela Proicea: Bio Ortoclinic este una dintre cele mai renumite clinici de recuperare medicală din România, fiind axată în special pe nişa de recuperare a herniei de disc fără operaţie. Începând cu anul 2006, anul deschiderii, Clinica a cunoscut creşteri semnificative, din punct de vedere al numărului de angajaţi, al cifrei de afaceri, dar şi al numărului de pacienţi, peste 25.000. Dacă am început cu doi angajaţi, într-un spaţiu de 70 mp, acum clinica are aproape 50 de angajaţi şi aproximativ 20 de colaboratori. În anul 2011, Bio Ortoclinic a deschis un nou sediu, în nordul Capitalei, de aproximativ 1.600 mp, unde funcţioneaza trei specialităţi de recuperare medicală, ortopedie şi imagistică intervenţională, iar în anul 2020, în plină pandemie, inauguram un sediu nou în Constanţa, realizat prin fonduri europene, creând noi locuri de muncă şi lărgind paleta tratamentelor efectuate prin achiziţia de tehnologie medicală avansată, inclusiv un RMN de tip deschis. Peste 50% dintre pacienţi vin din recomandările pacienţilor care au fost la noi şi 45% din Google şi Facebook. Restul de 5% sunt recomandări ale altor medici.
Reporter: La cât s-a ridicat investiţia iniţială, în prima clinică de recuperare şi ce a presupus aceasta? Ce investiţii aţi făcut de-a lungul timpului pentru extindere şi ce mai aveţi în vedere?
Mihaela Proicea: Investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, ca mai apoi,în afară de reinvestirea profitului, să se investească prin împrumuturi bancare de aproximativ un milion de euro, pentru extinderea activităţii în Bucureşti, prin accesarea de fonduri europene în valoare de aproximativ tot un milion de euro, pentru extinderea activităţii punctului de lucru din Constanţa, şi de cooptarea de noi acţionari cu capitaluri de aproximativ 350.000 de euro.
Reporter: Ce servicii oferiţi şi ce afecţiuni trataţi la clinică? Care sunt cele mai frecvente afecţiuni ale pacienţilor care vin la Bio Ortoclinic?
Mihaela Proicea: Majoritatea afecţiunilor tratate în clinica noastră sunt cele ale aparatului locomotor, cu precădere ale coloanei vertebrale, unde excelăm în tratamentul herniei de disc fără operaţie. Suntem recunoscuţi atât în România, cât şi în afara graniţelor, ceea ce ne permite să intrăm şi pe nişa turismului medical. În ultimul timp ne-am axat şi pe scolioză, atât la adulţi, cât şi la copii. În acest sens, am achiziţionat aparate cu ajutorul cărora identificăm mult mai uşor scolioza.
• "Lipsa de mişcare şi poziţionarea incorectă în faţa unui calculator sunt principalele cauze ale declanşării unor probleme ale coloanei vertebrale"
Reporter: Aţi observat după anii de pandemie, respectiv după ce lucrul de acasă s-a extins, o creştere a numărului pacienţilor cu afecţiuni ale coloanei?
Mihaela Proicea: Motivul achiziţionării aparatelor care funcţionează cu raze infraroşii pentru depistarea scoliozelor şi măsurarea gradelor în timpul tratamentelor pentru scolioză (ceea ce ne permite să ţinem sub observaţie evoluţia bolii) a fost acela că, după anii de pandemie, s-a observat o creştere a numărului de pacienţi cu probleme ale coloanei vertebrale. Chiar am iniţiat o cercetare, care se află în derulare, sub denumirea "Efectele pandemiei în evoluţia aparatului locomotor la copii şi tineri". Pot să vă spun că lipsa de mişcare şi poziţionarea incorectă în faţa unui calculator la birou sunt principalele cauze ale declanşării unor probleme ale coloanei vertebrale. Din cercetarea făcută am constatat că mai bine foloseşti un telefon mobil, care îţi permite să îţi mişti poziţia în fotoliu sau în pat, decât să stai fix pe un scaun în faţa unui calculator la birou. O mare surpriză a constat, totuşi, în faptul că un procent apropiat de 100% dintre pacienţii examinaţi au fost trataţi în timp printr-o nutriţie adecvată. Deci, inclusiv pentru aparatul locomotor este foarte important ce mâncăm, calitatea mâncării, diversitatea şi cantitatea ei.
Reporter: Care este, în prezent, fluxul de pacienţi în clinicile pe care le deţineţi şi cum a evoluat acesta faţă de anii anteriori pandemiei?
Mihaela Proicea: În 2022, numărul de pacienţi a fost în creştere faţă de anul anterior, cu aproximativ 15%. Pacienţii noi dintr-un an sunt undeva peste 6.000, domeniul de ambulatoriu medical cu plata fiind uşor afectat de continuarea stării de alertă de la începutul anului trecut (mulţi au uitat că abia în luna martie 2022 s-a încheiat aceasta), de declanşarea războiului, a crizei economice, a crizei energetice. Majoritatea pacienţilor se prezintă în stare acută de durere, cei mai mulţi ajungând direct la operaţie. Statisticile pun în evidenţă mentalitatea românilor de a nu face prevenţie şi de a ajunge direct în spitale la urgenţă, când este de foarte multe ori prea târziu pentru a remedia ceva, altfel decât printr-o intervenţie chirurgicală.
Reporter: Ce trebuie să facă un pacient care a încheiat cu succes un program de recuperare? Ce presupune disciplina ulterioară?
Mihaela Proicea: Pacienţii care ajung la Bio Ortoclinic au parte de un tratament personalizat. Sunt ţinuti sub observaţie şi li se schimbă formula de tratament în funcţie de răspunsul la aceasta. După terminarea perioadei iniţiale de tratament, care poate varia între două săptămâni şi o lună, în funcţie de gravitatea afecţiunii, pacientul trebuie să continue să vină o dată pe lună pentru a menţine în formă coloana vertebrala şi pentru a realiza kinetoterapia necesară vindecării şi prin Sistemul David, compus dintr-o serie de aparate care au rolul de a întări musculatura paravertebrală. Se spune că efectuarea de două ori pe săptămână, timp de trei luni, a exerciţiilor cu Sistemul David este echivalentul a trei ani de înot zi de zi, pentru musculatura paravertebrală.
• "2023 va fi un an de mare cotitură pentru multe firme"
Reporter: Care a fost cifra de afaceri a clinicii în 2022 şi care este estimarea pentru 2023? Cum vedeţi, per ansamblu, evoluţia pieţei de recuperare medicală?
Mihaela Proicea: Cifra de afaceri pe anul 2022 se situează în jurul sumei de 1,1 milioane de euro. 2023 va fi un an de mare cotitură pentru multe firme, conform celor transmise de specialiştii economici. De aceea, realizarea
unei policlinici cu 18 specialităţi în sediul din Bucureşti s-a impus ca o metodă de contracarare a crizei prin diversificarea activităţii. Preconizez că cifra de afaceri pe anul 2023 va fi cel puţin dublă faţă de 2022. Reabilitarea medicală şi balneologică este foarte importantă ca specialitate în contextul interacţiunii cu oricare altă specialitate medicală, pentru că se presupune că este o continuitate a oricărui act medical, în special acela realizat prin operaţie. Totodată, are marele avantaj că poate veni oricând ca prevenţie facută în faţa oricărei boli, prin executarea la timp şi corect a unui tratament adecvat. Creşterea numărului de pacienţi în zona de reabilitare medicală şi balneologie aş putea spune că este un semn de civilizaţie. Oamenii înţeleg din ce în ce mai bine importanţa sănătăţii, a asigurărilor private de sănătate care sunt în creştere, a abonamentelor medicale, pentru care s-au dat avantaje fiscale pentru angajatori şi se apelează din ce în ce mai mult la acestea. Oamenii înţeleg că doar dacă sunt sănătoşi pot să se întreţină pe ei şi familiile lor, iar primul pas, mai ales în cazul aparatului locomotor, este să prevină evoluţia bolilor prin tratamente de reabilitare.
Reporter: Care au fost cele mai mari provocări în activitatea Bio Ortoclinic, anul trecut?
Mihaela Proicea: În ultimii ani am avut parte de multe provocări, dar printre cele mai importante aş aminti trecerea peste pandemie şi efectele în timp create de aceasta, inflaţia - care a făcut ca oamenii să se gândească mai întâi cum să-şi plătească utilităţile decât să realizeze un tratament care să le îmbunătăţească starea de sănătate. O mare provocare a fost aceea de a ţine echipa de medici, fizioterapeuţi, kinetoterapeuţi, asistenţi, registratori medicali şi personalul auxiliar, unită, de a nu disponibiliza personalul, de a evita falimentul. Dar şi o provocare care a creat o reală bucurie şi anume aceea de a autoriza încă 15 specialităţi medicale.
• "Sistemul sanitar din România reflectă starea ţării, şi cu bune şi cu rele"
Reporter: Cum apreciaţi starea sistemului sanitar din ţara noastră şi de ce consideraţi că ar avea nevoie ca să fie unul perfect funcţional?
Mihaela Proicea: Sistemul sanitar din România reflectă starea ţării, şi cu bune şi cu rele. Nu pot să nu constat că s-au facut paşi importanţi în ameliorarea multor probleme. Inclusiv pandemia, ca o provocare care a dus la îmbunătăţirea actului medical prin achiziţiile de aparatură, ameliorarea infrastructurii, realizarea de protocoale medicale necesare în caz de criză etc. Au rămas şi multe lucruri suspendate, cum ar fi cercetarea în domeniul medical (care ar trebui să ducă la inovaţie şi descoperiri în beneficiul pacienţilor) sau încă menţinerea unei mentalităţi învechite
în ceea ce priveşte accesul tuturor medicilor chirurgi la o sală de operaţie. Lucruri ce par depăşite, dar încă mai bântuie prin spitalele din Romania. Statului îi va fi din ce în ce mai greu să facă faţă unei populaţii sărăcite care caută ameliorare şi, uneori, din nefericire, poate doar un pat şi o masă caldă sub pretextul unei boli ce ar fi putut
fi tratată şi în ambulatoriu. Numărul mare de paturi din spitale care atârnă atât de greu pe umerii bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate trebuie redus şi banii redirecţionaţi către zone cu impact direct în sănătate, cum ar fi prevenţia în bolile de inimă sau împotriva cancerului. S-au făcut multe studii şi se ştiu problemele din domeniul sănătăţii. Este foarte greu politic să tai bugete din anumite sectoare, pentru că oamenii sunt obişnuiţi să fie asistaţi gratuit. Trăim în capitalism şi vrem servicii medicale gratuite fără să plătim sau disproporţionat faţă de suma cu care contribuim la bugetul asigurărilor. Aceste disproporţii fac ca lucrurile să treneze în ceea ce priveşte schimbarea. Protecţia socială este importantă, dar şi greu de gestionat.
Nu vrea nimeni să fie în şoşonii vreunei guvernări. Sunt convinsă că una dintre cele mai mari provocări şi cu reticenţa cea mai mare vine nu din partea pacienţilor, ci din partea personalului medical. Politicile din domeniu cred că ar trebui să vină din zona comunicării. Populaţia trebuie să fie informată şi educată, totodată. Trebuie să înţeleagă că nu strică o asigurare privată, să colaboreze cu angajatorii şi să le ceară la angajare şi asigurare privată de sănătate etc. Dacă transmiţi populaţiei că sănătatea este gratuită, atunci vei suporta consecinţele unei cheltuieli pe care nu o poţi acoperi. Pentru că starea de sănătate a unui popor, în lipsa prevenţiei, se va agrava. Din punctul meu de vedere şi în urma cercetărilor făcute, nutriţia este principalul factor al îmbolnăvirilor. Ştim că din lipsa banilor alimentaţia este din ce în ce mai precară. Se cumpără alimente ieftine şi periculoase pentru sănătate. Aceasta, suprapusă cu stresul cotidian, cu lipsa de mişcare, duce la o accentuare a îmbolnăvirii populaţiei. Soluţia stă în tratarea reală a pacientului şi asta cred că se poate face în proporţie mai mare în zona de medicină privată. Aici există un orgoliu mai mare în ceea ce priveşte rezultatele medicale. Spitalele de stat ar trebui să fie mai puţine, dar foarte bine dotate ca să aibă rezultate bune într-un timp mai scurt. Scurtarea timpului de tratament duce la economii în bugetul unui spital de stat. Şi asta nu se poate face decât cu aparatură şi medici de excepţie. Nu are curaj nimeni, deşi s-a vorbit, să vadă cât personal medical se duce la serviciu, unde nu face nimic. Este greu să ai un sistem sanitar funcţional când se dă o adevărată bătălie să obţii un post la stat, într-un spital, oriunde. Cei din domeniul privat te pun la muncă, vor performanţă, pregătire etc. Sunt registre care se regăsesc şi în unele structuri ale statului. Din nefericire, sunt exemple prea puţine şi se pierd în ochii pacientului care vede şi simte altceva.
Reporter: Vă mulţumesc!