Traficul cu ţigări de contrabandă continuă să reprezinte una dintre principalele manifestări ale infracţionalităţii la graniţele României, fenomen care are ramificaţii la nivelul întregii ţări, aşa cum rezultă din analiza fenomenelor infracţionale transfrontaliere înregistrate la nivelul frontierei dintre România şi ţările vecine, subliniază reprezentanţii Inspectoratului Genral al Poliţiei de Frontieră (IGPF).
În anul precedent, restricţiile impuse în contextul pandemiei COVID-19 au determinat ca traficul ilegal cu ţigări să scadă, însă prin acţiunile întreprinse în cooperare cu alte autorităţi de aplicare a legii sau independent, poliţiştii de frontieră au continuat să depisteze cantităţi semnificative de ţigarete de contrabandă şi să destructureze grupări organizate.
Astfel, în întreg anul 2020, poliţiştii de frontieră au reţinut, în vederea confiscării, 4,2 milioane de pachete cu ţigări, având o valoare aproximativă de 51,7 milioane lei, peste 13.000 kg tutun, 205 kg tutun narghilea şi au fost identificate şi destructurate 7 grupuri organizate în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 36 de persoane, ne-au transmis sursele citate.
În primele nouă luni ale anului curent, în urma activităţilor desfăşurate la nivelul P.F.R., poliţiştii de frontieră au reţinut în vederea confiscării 2.498.893 pachete ţigări cu o valoare de 31.180.076 lei (2.141.731 pachete ţigări fac obiectul contrabandei), 59.177 kg tutun şi 734,7 kg tutun narghilea. De asemenea, au fost identificate şi destructurate 6 grupări organizate (conform art. 367 Cod Penal) în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări în care au fost identificate 52 persoane.
Poziţionarea României în vecinătatea unor state terţe, unde preţul ţigaretelor este de 3-4 ori mai mic, coroborat cu nivelul de trai scăzut al populaţiei din zonele de la frontiera cu Moldova şi Ucraina, indică un nivel ridicat al ameninţării privind contrabanda cu produse din tutun, conform IGPF.
Ca şi în anii precedenţi, în primele opt luni ale anului 2021 fenomenul contrabandei cu ţigarete a exercitat o presiune constantă asupra segmentului de frontieră cu Ucraina, graniţa de nord a ţării fiind cea mai afectată de traficul cu produse din tutun. Aproximativ 60% din totalul ţigărilor confiscate la nivelul Poliţiei de Frontieră Române au fost descoperite la graniţa româno-ucraineană, la frontiera verde, dar şi în punctele de trecere .
Din punct de vedere al capturilor, cantităţi însemnate au fost înregistrate şi la frontiera maritimă (aproximativ 19%), urmate de cele de la frontiera cu Bulgaria (13% din total).
La graniţa de sud şi sud-vest a României, procentul ridicat al ţigaretelor fără timbru descoperite pe aceste segmente de frontieră poate indica probabilitatea ca ţara noastră să fie doar o ţară de tranzit, destinaţia finală a ţigaretelor fiind reprezentată de statele din centrul şi vestul Europei, ne-au mai spus poliţiştii de frontieră.
În cee ace priveşte provenienţa ţigărilor capturate de aceştia, 55% dintre acestea sunt ţigări fără timbru, urmate de ţigările de provenienţă Duty Free, care însumează 25% din totalul confiscărilor înregistrate la nivelul Poliţiei de Frontieră. Ţigările de provenienţă Republica Moldova reprezintă 9% din total, iar cele de provenienţă Ucraina reprezintă doar 2% din totalul celor confiscate (înregistrând o scădere considerabilă în comparaţie anul precedent, când reprezentau 17% din total).
Din fonduri europene şi din bani de la bugetul de stat, IGPF a achiziţionat, în ultimii ani, camere individuale cu termoviziune, autospeciale de supraveghere cu termoviziune şi camere de supraveghere fixe. La acestea s-au adăugat donaţiile din partea industrie constând în echipamente tehnice utilizate în activitatea specifică de către poliţiştii de frontieră.
La nivelul Poliţiei de Frontieră Române există încheiate acorduri bilaterale de cooperare cu statele vecine, schimbul de informaţii operative fiind un element cheie în procesul de prevenire şi combatere a contrabandei cu produse din tutun, subliniază sursele citate. De asemenea, există un schimb de informaţii permanent între IGPF şi autorităţile naţionale ce au competenţe circumscrise acestui domeniu, precum şi cu agenţii internaţionale ca EUROPOL sau INTERPOL, dar şi cu reprezentanţii mediului privat.
Cea mai întâlnită metodă folosită de contrabandişti pentru a introduce ţigările în România rămâne, în continuare, trecerea acestora peste "frontiera verde" de către cărăuşi, în general prin locuri greu accesibile poliţiştilor de frontiera, transportate până la locurile de depozitare sau până la mijloacele de transport. De regulă, aceştia sunt persoane care îşi desfăşoară activitatea în zonă şi care cunosc particularităţile terenului foarte bine. Pentru transport sunt folosite autoturisme sau microbuze înmatriculate în alte state, cu plăcuţe de înmatriculare false sau chiar fără plăcuţe de înmatriculare.
O altă metodă des întâlnită este reprezentată de introducerea ilegală a ţigărilor în România prin ascunderea acestora în mijloacele de transport (în diferite spaţii special amenajate din mijloacele de transport sau în părţile componente ale acestora), precum şi în bagajele personale sau pe corpul persoanei. Una dintre cele mai utilizate este "metoda capac", care constă în ascunderea pachetelor de ţigarete printre alte categorii de mărfuri sau ascunderea în locaşuri special amenajate, precum pereţi dubli, rezervoare duble etc.
În ultimul timp, un alt mod de operare este reprezentat de folosirea dronelor, mod de operare ce permite transportul transfrontalier nedetectabil, pe distanţe lungi şi într-un timp relativ scurt.