SUPLIMENT TABAC "Luptăm cu criza continuând să muncim, să investim şi să plătim taxe"

Reporter: Cum a fost anul 2020 pentru compania pe care o conduceţi în România? Cu ce dificultăţi v-aţi confruntat?

Evgeny Nikolsky: Ne-am adaptat rapid la noua normalitate. Pe primul loc în toată această perioadă a fost siguranţa celor peste 1.200 de oameni care lucrează pentru JTI România. Am reuşit să-i protejăm şi am continuat să muncim. Nu am trimis pe nimeni în şomaj tehnic, am plătit taxele şi salariile.

Sigur că am avut şi dificultăţi. În lunile martie-aprilie, prevederile neclare din ordonanţele emise pe durata stării de urgenţă au creat confuzii. Ca urmare, au fost închise zeci de magazine care vin­deau produse de bază, inclusiv ţigarete, şi pentru care prevederile ordonanţelor nu se aplicau. Ar fi fost bine să se înfiinţeze de la început în cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă - dar, din păcate, nu există nici acum - un punct de contact dedicat mediului de afaceri, care să discute cu reprezentanţii sectoarelor afectate de deciziile luate de autorităţi.

Dar cea mai gravă ameninţare în 2020 a fost legată de cadrul de reglementare. Pe agenda Parlamentului s-a aflat în acest an cea mai radicală propunere anti-tutun, care dacă s-ar fi aplicat ar fi subminat o întreagă industrie şi implicit veniturile bugetare. Proiectul prevedea, printre altele, interzicerea expunerii pachetelor de ţigarete la punctele de vânzare, interzicerea oricărei sponsorizări şi asimilarea vapatului cu fumatul. Vânzarea pachetelor de ţigarete de sub tejghea ar fi dus contrabanda la niveluri fără precedent, mai ales în localităţile mici şi în mediul rural, unde comercianţii ar fi putut vinde consumatorilor orice, inclusiv produse ilegale. Una dintre cele mai grave consecinţe, după prejudicierea bugetului statului, ar fi fost subfinanţarea domeniului cultural, şi aşa profund afectat de pandemie. Legiui­torii au abordat însă cu echilibru şi luciditate acest proiect redactat de activiştii anti-tutun, iar iniţiativa a fost respinsă de plenul Parlamentului la finele lunii iunie.

Reporter: Ultimele date Novel arată că piaţa neagră s-a redus foarte mult, comparativ cu anii trecuţi. De ce a scăzut contrabanda cu ţigarete atât de abrupt în 2020?

Evgeny Nikolsky: Contrabanda a scăzut pe fondul închiderii graniţelor, în perioada stării de urgenţă şi stării de alertă. Este de apreciat că, deşi în toate aceste luni au avut diverse alte atribuţii legate de pandemie, autorităţile de aplicare a legii au continuat să-şi facă datoria: am citit în presă despre zeci de percheziţii, grupări infracţionale destructurate şi cantităţi importante de ţigarete ilegale confiscate.

Datele Novel din martie-iulie arătau că piaţa neagră avea o pondere de 7,7% din totalul consumului, comparativ cu 12,1% în ianuarie, înainte de declarararea pandemiei. Şi pentru septembrie, procentul e aproximativ similar, şi anume 8,5%. Cu toate că este îmbucurător că avem cel mai redus nivel din 2008, de când compania de cercetare Novel a demarat studiul comerţului ilegal, e bine să fim conştienţi că acest trend se poate inversa odată cu deschiderea frontierelor.

Reporter: Cum susţineţi, concret, autorităţile care au atribuţii în combaterea contrabandei?

Evgeny Nikolsky: Contrabanda face parte din criminalitatea organizată şi este o ameninţare reală pentru noi şi pentru societate. Aşadar, JTI a semnat încă din 2005 Memorandumuri şi Protocoale de colaborare, mai întâi cu ANAF şi Vama, apoi cu Poliţia de Frontieră, IGPR, SELEC, pe baza cărora derulăm proiecte specifice. Contribuim din 2010 la func­ţionarea echipelor canine din punctele vamale şi din 2018 la dotarea Poliţiei de Frontieră cu echipamente de ultimă generaţie. Am lansat recent o nouă campanie publică anti-contrabandă. Începând din 2010, iniţiem anual astfel de campanii în parteneriat cu autorităţile, cu rezultate notabile în reducerea pieţei negre pe durata derulării lor. Dacă oamenii conştientizează efectele foarte grave ale comerţului ilegal cu ţigarete - prejudicierea veniturilor bugetare, stoparea dezvoltării economice în regiunile de frontieră, creşterea criminalităţii -, vor putea acţiona pentru schimbarea acestei stări de fapt. Sunt situaţii dramatice, reale, vizibile. În localităţile apropiate de graniţă, principala activitate economică e contrabanda. Şefii reţelelor infracţionale se îmbogăţesc, iar oamenii obişnuiţi sub­zistă, fără nicio şansă la educaţie, profesionalizare, dezvoltare. Pe scurt, nicio şansă la viitor.

Reporter: Cum vor fi rezultatele JTI până la finele anului în curs?

Evgeny Nikolsky: Scăderea contrabandei s-a reflectat în creşterea vânzărilor şi implicit a taxelor virate la stat. În 2019, afacerile JTI în Ro­mânia au depăşit 5,4 miliarde de lei (peste un miliard de euro), din care 78% reprezintă accize, TVA şi alte taxe, adică 4,2 miliarde de lei care au mers la buget. Sperăm ca în 2020 să putem vira o sumă semnificativ mai mare, dat fiind că politica fiscală a fost predictibilă până acum, iar cadrul de reglementare nu a suferit modificări majore, care să nu fi fost anunţate din timp. Am continuat şi în această perioadă să derulăm împreună cu autorităţile programe de combatere a contrabandei şi am continuat să sprijinim comunitatea, inclusiv prin donaţii către instituţii medicale şi ONG-uri, pentru combaterea Covid. Suntem, aşadar, o companie dintr-o industrie rezilientă, care în vremuri de criză s-a dovedit a fi un partener de nădejde al statului. Luptăm cu criza continuând să muncim, să investim şi să plătim taxe.

Reporter: Cum estimaţi că va fi 2021 pentru economia României şi pentru afacerile JTI pe plan local?

Evgeny Nikolsky: Anul viitor va continua să fie marcat de criza creată de pandemie şi de urmările ei. Lumea a redus puternic motoarele, iar anumite sectoare de activitate au fost puternic afectate. De aceea, trebuie ca măsurile care se vor lua în continuare în acest context să fie atent chibzuite, pentru ca efectele crizei să nu devină ireversibile.

Per ansamblu, cred că economia României va rezista, pentru că are şi avantajul integrării într-o structură cum e cea a Uniunii Europene. De asemenea, în trecut ţara a avut ani buni de creştere economică, fără dezechilibre majore.

Oricum ar fi, noi vom continua să ne vedem de treabă. Ceea ce am făcut şi până acum. Depindem însă în foarte mare măsură de politica fiscală, de cadrul de reglementare şi de eforturile autorităţilor pentru combaterea pieţei negre. Pentru noi, predictibilitatea este esenţială ca să ne putem desfăşura activitatea normal. Suntem îngrijoraţi de nivelul deficitului şi sperăm ca guvernanţii să aibă în vedere şi alte soluţii în afară de a taxa suplimentar tot pe cei care aduc cele mai multe venituri. De asemenea, să nu repete experienţele trecutului care arată că majorarea brus­că şi neplanificată a taxelor duce la pierderi care depăşesc cu mult câştigurile pe termen scurt.

Eu am venit la Bucureşti la începutul acestui an, atipic din toate punc­tele de vedere. În ciuda restricţiilor impuse de pandemie, am reuşit să călătoresc prin ţară, să cunosc oamenii şi să mă integrez în cultura locală a companiei. O ţară frumoasă şi diversă, oameni harnici şi creativi, cultură bazată pe colaborare şi valori solide. În 2021 dorim să continuăm să investim în afacerile din Româ­nia, în fabrică, în mărci şi mai ales în oamenii noştri, aşa cum am făcut din 1993 încoace, de când RJR/JTI a decis să se stabilească aici. Vrem ca JTI să fie şi pe viitor, indiferent de vremurile pe care le traversăm, un bun cetăţean al societăţii româneşti, să construiască, să observe atent ceea ce se întâmplă în jur şi, dacă poate schimba ceva în bine, să treacă la fapte. Cred că a continua să muncim şi să ajutăm comunitatea în care trăim reprezintă cea mai importantă contribuţie la lupta cu această criză fără precedent.

Reporter: Mulţumesc!