Surprize de proporţii la Bulboaca

La Bulboaca, o localitate din Republica Moldova până de curând total necunoscută în Europa, au avut loc câteva evenimente notabile. O absenţă importantă, insuficient explicată a lui Erdogan, o apariţie surpriză a lui Zelenski, dar şi o ofertă spectaculoasă, dacă nu cumva halucinantă, a lui Macron.

Recep Erdogan, cel mai longeviv şef de stat din Europa şi unul dintre cei mai longevivi din lume, care în urmă cu câteva zile a câştigat un nou mandat prezidenţial şi dispune de o majoritate absolută în Parlament, a absentat fără prea multe explicaţii de la Summitul Comunităţii Politice Europene, la care Turcia trebuia să se numere printre cele 51 de state prezente. Această absenţă poate fi pur întâmplătoare, consecinţă a oboselii pe care Erdogan a acumulat-o pe parcursul unei campanii electorale extrem de grele, care s-a adăugat problemelor grave legate de consecinţele celor două cutremure din Turcia. Sau poate avea o cu totul altă semnificaţie. Şi anume o îndepărtare a Turciei de obiectivele pe care le au în vedere statele europene, unul dintre acestea fiind combaterea Federaţiei Ruse, condamnată ca stat agresor, dar cu conducătorul căreia preşedintele Turciei are relaţii de prietenie din ce în ce mai strânse. Dacă este vorba despre o simplă oboseală nu e grav. Dacă însă ne aflăm în prezenţa celui de-al doilea scenariu pe care l-am prezentat, atunci ar trebui ca în viitor să ne aşteptăm la surprize de proporţii din partea Turciei.

O apariţie cu un anumit grad de senzaţional la acest summit este cea marcată de Volodimir Zelenski, care din nou s-a aflat în epicentrul liderilor lumii europene. Care au abordat o paletă de probleme mai complexă şi mai variată decât oricând până în prezent. Neuitând să se răsfeţe cu cele mai alese feluri de mâncare şi băuturi, cele mai multe provenind din Republica Moldova.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care este inspiratorul acestui Summit al Comunităţii Politice Europene, aflat acum la cea de-a doua ediţie, a prezentat o idee de-a dreptul bulversantă. Şi anume că războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei s-ar putea încheia nu numai prin înfrângerea uneia dintre părţi, ci şi prin realizarea cu succes a unor tratative de pace. Până nu cu multă vreme în urmă, un asemenea proiect stătea, cel puţin teoretic, în picioare. Între timp însă, la presiunile Uniunii Europene, Curtea Penală Internaţională l-a catalogat pe Vladimir Putin drept criminal de război, emiţând împotriva acestuia chiar şi un mandat de arestare, care trebuie pus imediat în executare în eventualitatea în care liderul Federaţiei Ruse trece frontiera în oricare dintre statele semnatare ale convenţiei. Republica Franceză fiind unul dintre acestea. În aceste condiţii, se pune întrebarea cum ar fi posibile negocieri încheiate printr-un tratat de pace cu un criminal de război. Este în mod clar o gravă contradicţie în termeni, pe care Macron nu a explicat-o, dar are datoria să o explice. Ce ar urma? Ca liderul de la Kremlin să anunţe că doreşte declanşarea unor tratative care ar urma să se finalizeze prin încheierea păcii, după care Curtea de la Haga să-i şteargă cu buretele sentinţa, să revoce mandatul de arestare, astfel încât să poată avea loc pe teren neutru negocierile cu Ucraina şi cu statele garante? Este oare posibil aşa ceva?

Pentru un scurt interval de timp, Bulboaca a devenit capitala Europei şi unul dintre centrele de mare interes ale lumii. Iar în epicentru s-a aflat fireşte ţara gazdă. Republica Moldova şi liderul ei, Maia Sandu. S-au rostit nenumărate discursuri şi s-au schimbat nenumărate puncte de vedere. Cel mai interesant mi s-a părut din capul locului dialogul dintre Maia Sandu şi Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene. În acest discurs am numărat de cinci ori expresia utilizată de Maia Sandu, rostită cu multă afecţiune, "dragă Ursula". S-au făcut multe afirmaţii, s-au adresat multe mulţumiri pentru susţinerea acordată Chişinăului, dar Maia Sandu nu a rostit nicio vorbă despre România şi contribuţa acesteia, destul de costisitoare, la supravieţuirea şi modernizarea Republicii Moldova. Conform sloganului utilizat insistent în ultima vreme, "Europa e Republica Moldova şi Republica Moldova e Europa". Dar România unde e?