Şuţi, bulendre, caralii

Directorul SRI George Maior a dezvăluit că nu-i clanul şi judeţul, ci că în fiecare judeţ sunt mai multe clanuri criminale.

Ştiam.

După socotelile noastre, fiecare judeţ al ţării numără, în medie, vreo opt organizaţii criminale, care se ocupă cu prostituţie, trafic de persoa­ne, trafic de droguri, trafic de arme, contrabandă, spălare de bani, taxa de protecţie şi expatriere de profituri, cu corolarul specific - trafic de influenţă şi corupţie.

Am numărat circa 300 de clanuri în ţară.

Publicăm lista.

Desigur, există centre unde "interlopii" se concentrează, lăsând teritorii mai libere în alte părţi ale ţării (apropo, această expresie "interlop", folosită des în presă, este incorectă gramatical, întrucât cuvântul are statut de adjectiv, iar nu de substantiv, funcţionând, îndeobşte, în expresia "lumea interlopă", iar nu de capul său, ca substantiv).

Concentrarea crimei se manifestă, normal, în Bucureşti, după cum judeţul Suceava pare să nu fie acoperit de nicio reţea.

Cu vreo zece zile în urmă, prezent la o lansare de carte despre mafiile contemporane, directorul SRI a spus că mafia, aşa cum este ea structurată în Occident, nu s-a format încă în România, din diverse cauze, printre care şi acţiunile serviciilor speciale.

Tragem linie şi concluzionăm: deci, deşi sunt mai multe organizaţii criminale în fiecare judeţ şi numărul lor a atins masa critică necesară trecerii la un nivel superior de coordonare, totuşi ele nu sunt centralizate într-un sindicat al crimei.

"Crima organizată s-a intensificat în ultimii ani", a spus Maior, sus­ţinând că "se impune să acţionăm acum, pentru a nu risca în câţiva ani să se organizeze şi la noi în ţară structuri mafiote".

În octombrie, se spunea prin presă că SRI ar urma să destructureze zilnic câte un clan mafiot, pentru ca George Maior să-şi netezească drumul către fotoliul de premier în locul lui Emil Boc - un zvon îndeajuns de uimitor, dacă luăm în calcul competenţele exclusiv infor­maţionale ale Serviciului.

Cum ar putea SRI să destructeze fie şi un singur clan mafiot, prin informaţii?

Căci informaţiile ar trebui, mai întâi, să ajungă la Poliţie, iar Poliţia să (mai întâi, să le citească) cerceteze şi să aresteze.

Dar, Poliţia poate că nu-l vrea pe Maior premier.

Sau poate că nu citeşte informaţiile de la SRI, sau dacă citeste, poate că le livrează clanurilor mafiote cu care unii politişti au strânse relaţii, iar dacă, totuşi, Poliţia se apucă să aresteze (probabil pe cei care n-au făcut donaţiile), atunci intrăm în complicaţiile mafiei din justiţie, politică şi afaceri.

Pentru că, de fapt, nu există sferă socială şi nici nivel unde coruptia să nu facă loc criminalităţii.

Un clan pe zi?!

Crima penetrează toate structurile statului, inclusiv SRI.

Dacă n-aţi stiut în ce mediu ne dezvoltăm afacerile, atunci aflaţi de aici: singurii oameni oneşti pe care îi mai putem lua în calcul se găsesc printre oamenii de afaceri.

Situaţia nu este naţională, ci internaţională.

Structurile criminale au preluat controlul în ramuri economice internaţionale şi au penetrat pieţele finaciare ale lumii.

Se spune că o parte enormă din operaţiunile comerţulului mondial este ilicită, fiind favorizată de dezvoltarea tehnologiei electronice a informaţiilor financiare, de eliminarea restricţiilor şi a controlului asupra investiţiilor străine, de transna­ţionalizarea marilor bănci.

Mafia internaţională a gulerelor albe îşi angajează servitorii din bănci, fonduri de investiţii, case de brokeraj şi din autorităţile de supraveghere ale pieţelor, din poliţie, dintre reglementatori, guvernanţi şi parlamentari.

Bineînţeles, criza financiară internaţională poate fi explicată prin teoria ciclurilor, sau poate fi pusă pe seama rezervelor bancare fracţionate, de pildă, sau pe seama iresponsabilităţii fiscale a guvernelor, sau pe dualitatea funcţiilor banului, ori pe supradimensionarea activităţii financiare în raport cu economia reală. Dar, criza financiară internaţională poate fi oricând explicată şi drept rodul unui furt ordinar, sofisticat, însă, prin participarea guvernelor şi a gulerelor albe şi care, acum, impune aşazisul "regim de austeritate".

De fapt, "regimul de austeritate" desăvârşeşte furtul din buzunarele cetăţenilor.

În lume, criminalitatea a ajuns la acea masă critică, împingând-o la alt nivel de organizare - cel care reclamă un Guvern Mondial (culmea!, ideea a fost lansată de Vatican!) şi nu vom mai putea discerne noaptea de zi - ce înseamnă iniţiativa europeană pentru un Guvern economic continental?

Este Mafia cea care vorbeşte prin discursurile lui Sarkozy şi Merkel?

Dacă interpretăm Mafia în cheie istorică, atunci o putem privi drept o mişcare secretă de eliberare de sub autoritatea de ocupaţie.

Dar Guvernul european prefigurat de Sarkozy şi Merkel, limitând suveranitatea statelor Europei, nu prea seamănă a mişcare de eliberare.

Clanurile de gangsteri de la noi sunt prea mărunte să participe la marele furt mondial.

Clanurile gangsterilor noştri cuprind mari "talente", inclusiv în mediul "cyber".

Suportă influenţe, colaborează sau rivalizează cu triadele chinezeşti, cu ruşii de pe toate nivelurile (veniţi în investiţii pe filiera germană şi pe cea britanică), cu racheţii moldoveni (pe albanezi i-a cam vindecat poliţia - mare bilă albă), cu pakistanezii, ba chiar şi cu ramuri ale Mafiei italiene, cu falsificatorii de mărfuri turci, după cum unele clanuri ale gangsterilor noştri deţin reţele în ţări europene.

Totuşi, Ghenosu, Bercea Mondialul, Clămparu şi clanul Sportivilor sunt, în principal, încă, pe nivelul de "şuti, bulendre, caralii".

De altfel, nu noi suntem centrul din care curge criza mondială.

Este previzibil că, într-adevar, criminalitatea românească va fi eradicată la deplina noastra integrare europeană.

Marea crimă îşi elimină concurenţa măruntă.

Sau, o angajează.