Ţara în care nu se mai întâmplă nimic

În România nu se mai întâmplă nimic. Doar caniculă. În restul lumii, Orientul Mijlociu face prima pagină urmat de războiul civil din Irak şi, pe alocuri, caricaturile iraniene. La noi, căldura paralizează ţara. Poate de asta dosariada a încremenit. Pentru moment. Urmează, ne asigură cei informaţi, şi alte surprize. Vânătoarea de politicieni, corupţi sau colaboratori, e mult prea plăcută pentru a fi oprită. Securiştii în schimb sunt acceptabili, ba chiar onorabili. Mai ales dacă sunt în partidele potrivite sau au făcut spionaj economic în favoarea ţării. Căci ţara iartă celui ce se sacrifică în numele ei. Nu spunea latinul, atât de adaptabil, că a colonizat şi Dacia şi Britannia, că "Patria est ubicumque est bene"? Şi pentru securişti era bine în patria socialistă. Oricum, mai bine decât pentru informatori şi mult mai bine decât pentru restul. Să se fi schimbat ceva? În arşiţa verii democraţia se moleşeşte. Nu era ea prea viguroasă nici înainte. Căci acest mod de comportament nu face parte din cei şapte ani de acasă. Se învaţă. Iar securiştii nu au fost profesori de democraţie, ci vajnici apărători ai Partidului comunist. Mai nou, aşa, pentru delectarea publicului, în loc de lecţia despre parlamentarism au lansat diversiunea blocării deconspirării. În acest război contra partidelor "monstruoase" securiştii, strecuraţi peste tot, fac dovada talentului lor de a manevra dibaci printre obstacole. Acum pregătesc, integrarea europeană o cere, nu-i aşa, marea expunere despre rolul serviciilor de informaţii într-o lume ameninţată de terorism. în primejdie. După ce duşmanul intern, colaboratorul, va fi fost definitiv deconspirat, după ce politicienii vor fi pentru multă vreme compromişi, va veni vremea luptei împotriva terorismului. Căci odată cu integrarea, vor veni şi costurile. Iar unul va fi pericolul terorismului. Nu e o revoluţie de comunicare, ci doar un alt exerciţiu de manipulare. Cartea Osama a fost jucată de neconservatorii de peste tot, dar mai ales de cei de pe axa noastră de politică externă. Folosind drumurile bătătorite Securitatea va intra şi ea, onorabil, în UE.

Prin alte părţi, unii reacţionea-ză împotriva limitării democraţiei. Pe 17 august o judecătoare federală din Detroit, Anna Diggs Taylor, a dat un verdict prin care programul federal de ascultări telefonice ale cetăţenilor americani pus în aplicare de Agenţia de Securitate Naţională (NSA) nu are nici o bază constituţională. Câtă vreme nu există nici o autorizaţie judiciară, ascultările telefonice, pe care mulţi americani îngroziţi de conspiraţiile teroriste le acceptaseră, au fost interzise. Judecătoarea americancă a considerat că programul NSA încalcă prevederile primului şi celui de al patrulea amendament al Constituţiei, afectând libertatea de expresie a cetăţenilor. În acelaşi fel, tentativa dejucată de atentat de la Londra a fost primită de unele ziare britanice cu rezerve. Unele ziare din Albion (The Guardian, The Independent) după ce au expus poziţia serviciilor secrete nu s-au ferit să îşi pună întrebări. Pentru ultimul cotidian "această operaţiune a venit chiar la momentul oportun, pentru că...un raport denunţând starea trupelor noastre în Irak urma să fie discutat. După lovitură, această informaţie şi dezbaterea ce i-ar fi urmat au fost ocultate". Între timp, războaiele se succed fără logică, operaţiunile militare înghit mii de miliarde de dolari anual, iar cel mai de temut terorist, SIDA, este la fel de periculos ca acum 25 de ani când îşi făcea apariţia.

În vara aceasta politica româ-nească, fie de la căldura soarelui, fie de la cea a dosarelor, a luat foc. Combustie spontană. Arşiţa a moleşit asistenţa, iar aceasta nu mai reacţionează decât la stimuli puternici. Problemele noastre sunt altele decât în restul lumii. Procesul comunismului revine cu cortegiul său de bizarerii. Democraţia şi rigorile ei par nişte mofturi occidentale ce pot fi ocolite. În acest incendiu mai mult sau mai puţin întâmplător, doar preşedintele Băsescu rămâne popular, dar polarizează opinia. Între timp, buna şi vechea rânduială ţine piept vremurilor.