Din totalul agenţilor economici - producători, furnizori, distribuitori, comercianţi - care ar trebui să fie înscrişi la această dată în platforma RetuRO, doar 30.000 de comercianţi şi 1000 de producători au finalizat procedura de înscriere, deşi termenul limită până la care erau obligaţi conform legii să facă acest lucru este 28 februarie 2023, dată după care riscă sancţionarea de către Garda de Mediu cu amenzi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei.
"Numărul de companii care au iniţiat demersurile de înscriere în sistemul RetuRO este de 60.000 în acest moment. Dintre acestea, 30.000 şi-au finalizat procesul de înregistrare, care presupune două etape: deschiderea contului şi desemnarea persoanei responsabile în relaţia cu RetuRO, şi apoi încărcarea unor date specifice în funcţie de producător, datele privind fluxul pe anul trecut; când vorbim despre comercianţi, vorbim despre ceea ce s-a comercializat în piaţă de către operatorul economic pe parcursul anului trecut. De aceea, dintre cei 60.000, doar jumătate au finalizat procesul de înregistrare la nivel de comercianţi şi sunt aproximativ 2000 de producători înregistraţi în platformă, dar şi aici doar jumătate dintre ei au finalizat procesul. Termenul-limită pentru înregistrare, 28 februarie, a fost trecut în legislaţie şi din perspectivă organizaţională. RetuRO avea nevoie de aceste informaţii, colectate din piaţă, pentru a face analiza volumelor de ambalaje aflate în circulaţie şi, în raport de acestea, să poată lua decizii cu privire la infrastructura fizică de dezvoltare a sistemului şi unde trebuie localizate centrele de colectare, pentru a avea o structură cât mai optimă. Nu ne aşteptam să se încheie cu adevărat procesul de înregistrare la 28 februarie. El este oricum rămas deschis, pentru că pot apărea operatori noi în piaţă.
Decizia este de a face controale preventive şi de a încuraja comercianţii să se înregistreze. În legătură cu termenul limită 28 februarie, trebuie să existe întotdeauna o astfel de prevedere pentru că altfel lucrurile poate nu se întâmplă corespunzător", a declarat Julia Leferman, director general al Asociaţiei Berarii României, ieri, cu prilejul unei conferinţe de presă.
Întrebată dacă a existat o campanie de informare în acest sens adresată operatorilor economici, campanie care ar fi scos, conform surselor noastre, din bugetul statului 10 milioane lei, Julia Leferman a spus: "Nu pot comenta asupra bugetului campaniei privind informarea operatorilor economici cu privire la înscrierea în sistem. Dar a fost o campanie publică de informare cu privire la obligaţia de înregistrare a agenţilor economici în sistemul RetuRO. Nu comentez însă asupra bugetului alocat acestei campanii".
Referitor la RetuRO, Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri constituirea, structura şi funcţionarea Comitetului Naţional de Supraveghere şi Monitorizare a acestui sistem.
"Hotărârea de Guvern aprobată a definit Comitetul de Supraveghere şi urmează să fie desemnate persoanele reprezentative la nivelul autorităţilor statului şi implicit, şi din perspectiva reprezentanţilor acţionarilor, aşa cum apare în structura lui. Ministerul Mediului trebuia să promoveze acest Comitet de Supraveghere, care este prevăzut de lege. Nu ştiu să vă spun momentul în care se va constitui concret pentru că depinde de deciziile interne a trei ministere pentru desemnarea reprezentanţilor", ne-a trasnmis Julia Leferman.
Cu privire la operaţionalizarea şi funcţionarea întregului sistem, Dan Robinson, Managing Director al Heineken România, preşedintele Asociaţiei Berarii României, a precizat: "Volumul de ambalaje ce se află în piaţă în România este mai mare decât în Germania. Vorbim despre un proiect uriaş, care înseamnă un buget pe măsură, o logistică adecvată, colaborare reală între producători, retaileri, guvern şi consumatori pentru a asigura succesul acestui proiect. După închiderea negocierilor, va fi nevoie să realizăm capacitatea logistică, să avem utilaje, maşini pentru a depozita, ridica şi transporta la centrele speciale ambalajele prinse în programul RetuRo. Dacă toate lucrurile de mai sus vor progresa aşa cum dorim şi toţi partenerii vor rămâne focusaţi pe îndeplinirea obiectivelor, avem un termen ţintă: 30 noiembrie 2023".
Sistemul de garanţie-returnare reprezintă un sistem prin care românii vor plăti o garanţie de 0,50 lei atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri inclusiv. Pentru a fi identificate uşor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, practic, în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal şi chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locaţie.
Compania RetuRO Sistem Garanţie Returnare SA este operatorul care va administra sistemul de garanţie-returnare. Ea îi are ca acţionari pe Statul Român, cu 20%, reprezentat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi pe Asociaţia Berarii României pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (este vorba despre marii retaileri), care au cote egale de participare, din restul de 80%
Sistemul ar trebui, conform legii, să fie funcţional la 1 ianuarie 2024 pe întreg teritoriul României. Prin implementarea lui, producătorii care introduc pe piaţa naţională produse ambalate precum cele menţionate mai sus, prin intermediul administratorului SGR, sunt obligaţi să realizeze următoarele obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR:
- 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru anul 2024;
- 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal pentru anul 2025;
- 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal începând cu anul 2026.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.04.2023, 02:24)
Sa o vedem și pe asta cu returo , doar 1000 au finalizat înscrierea, dar magazinele mici din orașele amărâte, nu mai vorbesc de cele de la tara.
Sa vedem cum le strâng un centru la 3 județe, glumiți sau nu înțelegeți 2 lucruri, cheltuieli enorme și plus valoare extrem de mica.
Vom trai și vom vedea un mic colector.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.04.2023, 21:56)
De ce sa nu strici o gramada de bani pentru un beneficiu minuscul?
Da' tu chiar nu pricepusi cum funtioneaza statul?!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.04.2023, 02:36)
Oricum OIREP-urile dau cât vor la prosti care aduna și sortează ambalaje(gunoi) șefi acestor firme doar manevrează hârtii și fac bani căcălău și fraierii muncesc pana se spetesc!
Ma p... pe ia de tara cu jmecheriile ei cu tot, firme cu relații sau ale cui trebui!
De ce nu luam bonificatia de la stat? O luam de la jmecheri sau luam cât ne dau ei!Ca sunt înțeleși între ei!
Statul a pus garanție 500000 de lei în foamea lui de bani!
Câte firme mai operează în SIATD?
Cam asta este realitatea la talpa tarii ,mai bine stai degeaba în România, munca ne-o fura tot ai noștri jmecherii cu jmecherii în hârtii!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.04.2023, 12:56)
Concluzia ? Cine fura Romania ? Strainii ...sau "ai nostri" ?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.04.2023, 17:21)
toti