Toader reia explicaţiile referitoare la legea privind recursul compensatoriu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirmă, referitor la legea privind recursul compensatoriu, că, la vremea respectivă, CSM a considerat că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată, propunerea fiind însuşită de Senat. Camera Deputaţilor a înlocuit însă cele trei zile cu 6 şi a extins beneficiul şi pentru alte criterii, Ministerul Justiţiei nefiind de acord cu modificările. "Curtea Constituţională a fost sesizată în controlul a priori. Ministerul Justiţiei s-a exprimat în sensul că legea este neconstituţională", spune Toader.

Ministrul Justiţiei reia explicaţiile referitoare la Legea privind recursul compensatoriu, spunând că proiectul de lege a fost iniţiat sub guvernarea anterioară.

"CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată. Senatul şi-a însuşit propunerea venită de la CSM. Camera Deputaţilor a înlocuit cele 3 zile cu 6 zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare. Ministerul Justiţiei nu a fost de acord cu modificările propuse, luând în considerare şi studiul de impact primit de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Camera Deputaţilor a extins beneficiul şi pentru alte criterii. Curtea Constituţională a fost sesizată în controlul a priori. Ministerul Justiţiei s-a exprimat în sensul că legea este neconstituţională", scrie Tudorel Toader pe Facebook.

Astfel, Tudorel Toader afirmă, într-un text postat marţi dimineaţă pe pagina sa de Facebook şi intitulat "Parcursul adoptării legii privind recursul compensatoriu - pe înţelesul tuturor !", că în 17.11.2016, prin adresa nr. 68/86950, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a înaintat către CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

"La data de 29.11.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege. La punctul 2 din aviz se prevede că: «în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiţionate. În opinia Plenului, compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător»", scrie ministrul Justiţiei.

Conform acestuia, în 31.01.2017, Proiectul de lege a fost transmis de Guvern către Senat, prima cameră sesizată.

"Forma iniţială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiţionate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deţinut (...) Senatul şi-a însuşit propunerea CSM, în sensul că cele 3 zile să fie considerate efectiv executate", afirmă el.

Camera Deputaţilor a menţinut propunerea CSM, acceptată de către Senat, însă cele 3 zile de pedeapsă au fost transformate în 6 zile de pedeapsă, considerate efectiv executate, adaugă Toader.

"Dacă iniţial, raportarea se făcea la spaţiul de 3 mp pentru fiecare deţinut, beneficiul s-a extins de către Camera Deputaţilor la 4 m pentru fiecare deţinut, adăugându-se şi alte criterii pe lângă cele referitoare la spaţiu, şi anume executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, prin acest lucru înţelegându-se cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene, relative la: cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză; lipsa accesului la activităţi în aer liber; lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie; lipsa temperaturii adecvate a camerei; lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi cerinţele de igienă; existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie", mai arată ministrul Toader.

Potrivit acestuia, cu adresa nr. 106/86950 din 14.04.2017, "Ministerul Justiţiei şi-a exprimat dezacordul, în sensul că Proiectul de Lege se îndepărtează de la raţiunea avută în vedere de către iniţiator".

"Astfel, prin punctul de vedere exprimat în scris, ministerul justiţiei s-a exprimat în sensul că: 1. Forma Senatului (care a preluat opinia CSM) propune o abordare de politică execuţional penală total diferită faţă de filozofia proiectului, care avea în vedere utilizarea liberării condiţionate ca o garanţie a faptului că, pe de o parte, mecanismul compensatoriu nu se va aplica automat, fără o analiză separată a fiecărui deţinut, iar pe de altă parte, că nici un deţinut nu va beneficia de acest mecanism si nu va fi pus mai repede în libertate fără să fi îndeplinit cerinţele de reparare a prejudiciului şi cele privind comportamentul, prevăzute în instituţia liberării condiţionate. Textele propuse sunt, de altfel insuficiente prin raportare la noua abordare, fiind necesare, în opinia noastră, şi alte texte de corelare, inclusiv în Codul penal. De asemenea, completarea Codului penal cu un nou articol art.55 indice 1 este de natură să creeze dificultăţi practice cu privire la natura juridică a textului introdus în Cod, în antiteză cu propunerea Guvernului care reglementa această procedură de acordare a unor zile-câştig în cadrul instituţiei liberării condiţionate, cu toate consecinţele ce rezultau din această abordare", arată Tudorel Toader.

El adaugă: "2. Textul iniţial al Guvernului propune cele 3 zile prin raportare la singurul exemplu analizat de către CEDO - cel al Italiei, faţă de care instanţa de contencios convenţional nu a formulat critici. Referitor la propunerea privind reducerea cu aproape 1/3 a pedepsei (9 sau chiar 10 zile la 30 zile executate în condiţii de supraaglomerare) este excesivă riscând ca pedeapsa aplicată de către instanţă să nu îşi poate atinge scopul (mai ales în condiţiile în care Codul penal prevede unele fracţiuni obligatorii de executat - art. 100 C.p). Se ajunge în acest fel la reduceri semnificative de pedeapsă, astfel încât există riscul ca aceasta să nu îşi atingă scopul, dar nici funcţia de exemplaritate, creându-se o aparenţă de impunitate. Astfel, un deţinut care a executat 10 ani dintr-o pedeapsă mai mare, pronunţată pentru o serie de infracţiuni grave (omor calificat, trafic de persoane, de droguri, terorism etc.) va beneficia, de plano, de o reducere a pedepsei de aprox. 3 ani raportat la cei 10 ani deja executaţi, la care se vor adăuga eventualele zile-câştig acordate în urma prestării unor activităţi lucrative".

"3. Susţinem forma Guvernului: Art. 951. Compensarea în cazul executării pedepsei într-un spaţiu necorespunzător. (1) În vederea acordării liberării condiţionate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei într-un spaţiu necorespunzător, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spaţiul necorespunzător, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată", se mai arată în punctul de vedere exprimat în scris de Ministerul Justiţiei, citat de Tudorel Toader.

El mai arată că, în acest sens, Ministerul Justiţiei a luat în considerare şi studiul de impact transmis cu adresa nr. 31310/2017 de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Conform sursei citate, în controlul a priori, Curtea Constituţională a fost sesizată pentru neconstituţionalitatea legii. Cu adresa nr.2/44292 din 7 iunie 2017, transmisă către Guvern, Ministerul Justiţiei s-a exprimat în sensul că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată. La data de 5.07.2017, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este constituţională în raport de criticile formulate.