Directiva UE privind raportarea corporativă de sustenabilitate (Corporate Sustainability Reporting Directive - CSRD) modifică practic fosta directiva privind raportarea non-financiară (NFRD), extinzând domeniul de aplicare şi cerinţele de transparenţă, pentru a îmbunătăţi comparabilitatea, fiabilitatea şi relevanţa informaţiilor de sustenabilitate raportate de companii. Aceste schimbări reflectă atât obiectivul Uniunii Europene de a extinde şi îmbunătăţi sfera şi calitatea raportării privind sustenabilitatea în toate statele membre, cât şi o conştientizare a importanţei sustenabilităţii şi a impactului corporativ asupra mediului şi societăţii, conform unui comunicta remis redacţiei.
NFRD, adoptată în 2014, a fost un prim pas important în direcţia creşterii transparenţei informaţiilor non-financiare, dar nu a reuşit să răspundă nevoilor în creştere rapidă referitoare la raportarea privind sustenabilitatea în societatea actuală. Astfel, CSRD a fost concepută pentru a oferi un cadru mai robust prin extinderea cerinţelor de raportare, lărgirea numărului de companii vizate şi îmbunătăţirea consistenţei informaţiilor de raportare privind aspectele de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG).
În cadrul NFRD, transpunerea din România viza pentru raportare companiile cu mai mult de 500 de angajaţi, precum şi companiile listate, băncile şi companiile de asigurări. CSRD, adoptată în 2021, extinde şi aprofundează cerinţele NFRD, răspunzând nevoii de informaţii mai cuprinzătoare şi comparabile şi se aplică unui număr mult mai mare de întreprinderi, inclusiv companiilor mici şi mijlocii listate pe pieţele de capital. De asemenea, CSRD introduce cerinţe mai riguroase şi detaliate de raportare, cuprinse în Standardele Europene de Raportare a Sustenabilităţii (ESRS). Aceasta include obligativitatea auditării informaţiilor raportate şi necesitatea ca datele să fie incluse în raportul anual de management al companiei.
Trecerea de la NFRD la CSRD. Ce paşi trebuie să urmeze companiile?
Deoarece CSRD este un cadru mai robust, dar şi mai complex în comparaţie cu NFRD, propunem următorii paşi generali de urmat pentru companiile vizate:
Evaluarea Dublei Materialităţi. Acesta este un proces esenţial care presupune identificarea şi analiza aspectelor de mediu, sociale şi de guvernanţă care sunt relevante pentru companie atât din perspectiva impactului asupra mediului şi societăţii, cât şi din perspectiva impactului asupra performanţei financiare a companiei. Această evaluare ajută la determinarea aspectelor materiale care vor constitui baza structurii raportului. Prin urmare, companiile trebuie să efectueze o analiză amănunţită pentru a identifica acele aspecte care au cel mai mare impact asupra afacerii şi părţilor interesate, asigurând astfel un raport cuprinzător şi relevant.
Analiza relevanţei indicatorilor şi politicilor ESRS După finalizarea analizei de dublă materialitate, compania trebuie să analizeze relevanţa indicatorilor şi politicilor specificate de Standardelor Europene de Raportare a Sustenabilităţii. Conform rezultatelor acestei evaluări şi cerinţelor reglementare ale CSRD, compania trebuie să dezvolte un plan cuprinzător pentru a atinge conformitatea cu reglementările. Acest plan include pregătirea datelor necesare pentru raportare şi implementarea politicilor adecvate, asigurând astfel că toate informaţiile raportate sunt precise, relevante şi în conformitate cu standardele ESRS.
Stabilirea sau redefinirea obiectivelor şi planurilor de acţiune Obiectivele formulate şi raportate trebuie incluse într-o strategie de sustenabilitate coerentă, care să fie integrată în strategia generală de business a companiei. Stabilirea sau redefinirea obiectivelor ESG implică identificarea unor ţinte clare şi măsurabile, precum şi dezvoltarea unor planuri de acţiune specifice pentru a atinge aceste obiective. Acest proces asigură că organizaţia nu doar raportează informaţii relevante, dar şi demonstrează un angajament concret faţă de îmbunătăţirea performanţei ESG.
Stabilirea guvernanţei şi proceselor de raportare ESG Pentru a îndeplini obiectivele formulate, este crucial ca responsabilităţile şi rolurile în cadrul companiei să fie clar definite. Stabilirea unei structuri de guvernanţă eficiente şi a unor procese clare de raportare ESG asigură că toate părţile implicate în colectarea şi raportarea datelor ştiu exact ce au de făcut. Aceasta contribuie la o mai mare transparenţă şi responsabilitate în cadrul companiei.
Raportarea riscurilor ESG Raportarea riscurilor ESG trebuie realizată conform cerinţelor ESRS, identificând şi evaluând riscurile care pot afecta compania în contextul aspectelor de mediu, sociale şi de guvernanţă. Aceasta include atât riscurile directe, cât şi cele indirecte, şi ajută la dezvoltarea unor strategii de gestionare eficientă a acestor riscuri.
Taxonomia UE Pentru a se conforma cerinţelor Taxonomiei UE, compania trebuie să dezvolte o abordare metodologică clară, inclusiv identificarea activităţilor economice eligibile şi evaluarea conformităţii acestora cu criteriile tehnice de screening. Acest proces ajută la determinarea cât de bine se aliniază activităţile companiei cu obiectivele de sustenabilitate ale UE.
Calcularea indicatorilor ESRS Asigurarea acurateţei colectării datelor şi calculului tuturor indicatorilor ESRS este esenţială pentru raportarea corectă. Aceasta include, printre altele, calcularea amprentei de carbon Scope 1, 2 şi 3, care reflectă emisiile directe şi indirecte ale companiei. Procesul de colectare şi calcul trebuie să fie riguros pentru a garanta precizia şi fiabilitatea datelor raportate.
Pregătirea unui raport de sustenabilitate Crearea raportului de sustenabilitate în conformitate cu ESRS implică integrarea tuturor informaţiilor relevante într-un document coerent şi comprehensiv. Acest raport oferă o imagine clară asupra performanţei ESG a companiei, facilitând transparenţa şi comunicarea cu părţile interesate.
Verificarea independentă a raportului de sustenabilitate Pentru a creşte credibilitatea datelor non-financiare publicate, este obligatorie verificarea independentă şi obiectivă de către auditori a raportului de sustenabilitate. Aceasta asigură că informaţiile raportate sunt corecte şi conforme cu standardele ESRS, consolidând astfel încrederea părţilor interesate în angajamentul companiei faţă de sustenabilitate.