Tribunalul Bucureşti arată, în motivarea arestării preventive a lui Nelu Iordache, că acesta, odată lăsat liber, ar putea comite alte infracţiuni de genul cărora este cercetat şi că problema absorbţiei fondurilor europene şi a fraudelor comise la folosirea lor este de maximă actualitate.
Instanţa notează, în documentul citat, că "există indicii temeinice (...) în sensul că inculpatul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa", omul de afaceri care patronează firma Romstrade fiind acuzat de deturnarea a 25 de milioane de lei din banii pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad, delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii.
Magistraţii afirmă: "În cauză sunt întrunite şi condiţiile prevăzute de art. 148 lit. f C. proc. pen. pentru arestarea preventivă a inculpatului, infracţiunile de deturnare de fonduri, delapidare şi spălare de bani pentru care acesta este cercetat fiind sancţionate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezentând pericol pentru ordinea publică".
Potrivit motivării, Tribunalul a reţinut, ca o împrejurare ce agravează decisiv faptele de care este acuzat Iordache, încercarea acestuia de a induce în eroare reprezentanţii Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF), prin înaintarea către această instituţie a unor documente cu privire la care există indicii serioase că ar fi false şi antedatarea mai multor acte pentru a acoperi operaţiunile efectuate în vara anului 2011.
"Această împrejurare, coroborată cu faptul că la acest moment numeroase înscrisuri originale despre care există posibilitatea de a fi false nu au fost puse de inculpat la dispoziţia DLAF şi a DNA (de exemplu originalul facturilor depuse de acesta la DLAF), duc la concluzia că, lăsat în libertate, acesta va încerca să influenţeze aflarea adevărului în cauza penală de faţă", arată judecătorii.
Tribunalul mai arată că, în faţa organelor de urmărire penală, că Nelu Iordache "a avut iniţial o atitudine sinceră, arătând că recunoaşte în totalitate săvârşirea tuturor faptelor ce se reţin în sarcina sa, regretând comiterea acestora (...) şi dorind chiar să dea informaţii care să ducă la identificarea altor persoane care au comis fapte de corupţie".
Ulterior, Iordache şi-ar fi schimbat atitudinea, potrivit judecătorilor. Astfel, în faţa instanţei, "după formularea propunerii de arestare preventivă, inculpatul şi-a modificat substanţial poziţia, negând comiterea oricărei infracţiuni şi încercând să ofere diverse explicaţii cu privire la activităţile ilicite de care era acuzat", se arată în motivare.
Astfel, notează judecătorii, Iordache a susţinut, referitor la acuzaţia că ar fi deturnat bani de la UE, că "strict suma primită ca avans nu reprezintă fonduri europene, ci doar contribuţia de 15% a statului la român la realizarea autostrăzii Nădlac-Arad".
Potrivit magistraţilor, faptul că suma primită drept avans de societatea inculpatului a fost avansată din bugetul Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) "nu schimbă cu nimic aceste împrejurări, nefiind niciunde specificat faptul că avansul ar reprezenta contribuţia exclusivă a statului român, iar restul sumei contribuţia exclusivă a Uniunii Europene".
Mai mult, se arată în motivare, "dacă această ultimă apărare a inculpatului ar fi acceptată, situaţia sa juridică ar fi semnificativ înrăutăţită, deoarece dacă suma primită ca avans ar fi aparţinut bugetului de stat, fapta sa ar reprezenta o înşelăciune în convenţii, (...) sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani".
În motivare se mai precizează că Tribunalul "are în vedere gravitatea deosebită a faptelor pentru care este cercetat numitul I.N.(n.r. Nelu Iordache), reflectată în modul foarte elaborat de săvârşire a acestora, suma importantă de bani căreia i s-a schimbat destinaţia, dar şi îndrăzneala manifestată de inculpat, care, imediat după încasarea avansului din partea CNADR, a început schimbarea destinaţiei acestei sume de bani".
La aceste aspecte, subliniază instanţa, se adaugă "situaţia fondurilor europene puse la dispoziţia României (a căror absorbţie este oricum redusă) şi ameninţarea suspendării mai multor programe operaţionale care vizează aceste fonduri tocmai datorită unor fapte de genul cărora este acuzat inculpatul".
"Nu se poate face abstracţie nici de situaţia actuală a autostrăzii Nădlac-Arad, al cărei contract de execuţie a fost reziliat de C.N.A.D.N.R., printre altele probabil şi datorită faptului că la data de 3.09.2012 progresul fizic realizat era de 7,56% din progresul fizic programat de 47,90%. Aceste împrejurări sunt de natură să producă un puternic ecou în rândul opiniei publice, în contextul în care problema absorbţiei fondurilor europene şi a fraudelor comise cu ocazia folosirii acestora este de maximă actualitate", mai arată judecătorii.
Totodată, a precizat instanţa, în momentul de faţă, Nelu Iordache "este cercetat pentru infracţiuni contra intereselor Uniunii Europene în alte două dosare penale, privind contractul de reabilitare a DN6..., construcţia variantei de ocolire..., respectiv reabilitarea DJ 151, iar în denunţul depus în faţa organelor de urmărire penală inculpatul a mărturisit săvârşirea unor fapte grave de corupţie (pentru acestea din urmă existând însă o cauză de nepedepsire)".
Aspectele prezentate, se arată în motivare, duc la presupunerea rezonabilă că, odată lăsat în libertate, inculpatul ar putea comite alte infracţiuni de genul cărora este cercetat.
Omul de afaceri Nelu Iordache, reţinut sâmbătă de DNA în dosarul în care este cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad, delapidare, fals în înscrisuri şi spălare de bani, a fost arestat preventiv, duminică, de Tribunalul Bucureşti.