Trimiterea de trupe în Ucraina, o idee fără adepţi

Declaraţia preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la eventualitatea trimiterii de trupe în Ucraina i-a luat pe nepregătite pe oficialii de la Bucureşti, chiar dacă la reuniunea de luni seară de la Palatul Elysee, la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, nu s-a luat o decizie în acest sens, prin prisma lipsei de consens.

Surse din Ministerul Apărării Naţionale au spus pentru ziarul BURSA că, până acum, reprezentanţii MApN şi ai Statului Major al Apărării nu au fost contactaţi de omologii lor din NATO sau Europa referitor la o astfel de propunere, care nu a fost discutată nici la reuniunea şefilor de stat major ai ţărilor membre NATO care a avut loc la mijlocul lunii ianuarie şi nici la şedinţa miniştrilor apărării din statele aliate ce s-a desfăşurat în 15 februarie la Bruxelles.

Faptul că autorităţile de la Bucureşti nu au fost pregătite pentru ideea lansată de preşedintele francez reiese şi din comunicatul postat ieri pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale cu privire la participarea la evenimentul de la Paris a preşedintelui Klaus Iohannis, document în care nu se aminteşte nimic despre discuţia privind trimiterea de trupe în Ucraina. Singurul pasaj din comunicatul de presă care ar lăsa să se întrezărească vag faptul că s-a discutat şi despre acest subiect este următorul: "În egală măsură, liderii au reconfirmat necesitatea de a continua sprijinul militar atât în plan european, cât şi bilateral, fiind discutate opţiunile pentru intensificarea asistenţei acordate Ucrainei. În cadrul reuniunii, au fost abordate, totodată, şi implicaţiile războiului asupra securităţii europene şi euroatlantice, un accent fiind pus pe implementarea deciziilor luate la Summitul NATO de la Vilnius. Concluzia unanimă a participanţilor la reuniunea de nivel înalt de la Paris a fost aceea că este nevoie să fie intensificate toate eforturile pentru continuarea sprijinului multidimensional acordat Ucrainei".

În rest, tăcere totală din partea preşedintelui Iohannis, premierului Ciolacu, ministrului Apărării Angel Tîlvăr şi preşedintelui Senatului Nicolae Ciucă, ceea ce arată că autorităţile de la Bucureşti, chiar dacă nu se aşteptau la o astfel de declaraţie, nu iau deocamdată în calcul trimiterea de trupe în ţara vecină, mulţumindu-se să mărească numărul celor 15 pachete de sprijin militar constând în echipamente şi muniţie acordate până acum Ucrainei, potrivit autorităţilor de la Kiev.

• Nicu Fălcoi: "Eu nu cred că România ar trebui să trimită în acest moment trupe în Ucraina"

Referitor la afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron, deputatul Nicu Fălcoi (USR), vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a NATO, a declarat pentru ziarul BURSA că nu crede că ţara noastră va trimite trupe în Ucraina.

Nicu Fălcoi a spus: "M-a surprins declaraţia preşedintelui Macron; nu mă aşteptam la aşa ceva. Este o idee complet nouă, pentru că nu s-a discutat niciodată despre posibilitatea ca ţările din Uniunea Europeană sau din NATO să trimită trupe în Ucraina, dar eu cred că va fi decizia fiecărui stat în parte. În niciun caz nu va fi o decizie a NATO, pentru că NATO nu se va implica în aşa ceva. Eu nu cred că România ar trebui să trimită în acest moment trupe în Ucraina. Faptul că mai sunt cetăţeni români care îşi doresc să participe la acele lupte, e treaba lor personală şi în niciun caz o decizie a statului român. Nu ştiu care a fost motivaţia acestei declaraţii făcută de preşedintele Macron, dar în ultimul timp am observat că mai mulţi oficiali europeni au ieşit cu declaraţii care să trezească la realitate cetăţenii.

Poate că declaraţia lui Emmanuel Macron a fost făcută în acelaşi spirit, în sensul că prea mult timp am crezut că Europei nu i se poate întâmpla nimic şi uite că suntem în situaţia în care este posibil să i se întâmple şi Europei ceva rău. Sunt mai mulţi oficiali care în ultima vreme au făcut declaraţii care i-au făcut pe cetăţeni să îşi pună întrebări. De aceea cred că această declaraţie a lui Macron este în acelaşi sens, dar este posibil să fie şi o testare a Rusiei să vadă cum reacţionează autorităţile de la Kremlin la o astfel de afirmaţie".

Vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO a afirmat că, în cazul în care s-ar stabili în viitor trimiterea unor trupe în Ucraina, decizia va aparţine fiecărui stat membru UE sau NATO.

Domnul Fălcoi a precizat: "În momentul în care un stat decide să trimită trupe acolo, această măsură presupune implicarea în război. Dar vă spun că nu va fi o decizie a NATO, pentru că Alianţa nu se va implica în sine în acest război decât în condiţiile în care unul dintre statele membre ar fi atacat. În Ucraina nu se pune problema numărului soldaţilor, ci mai degrabă a armamentului şi muniţiilor de care are nevoie. Ucraina are rezerve militare din proprii cetăţeni, dar în acest moment are nevoie disperată de muniţie, de armament cu rază lungă de acţiune şi armament cât mai performant pentru a face faţă atacurilor Rusiei. Eu cred că asta este foarte important în acest moment şi mai puţin trimiterea de trupe. Cred că în acest moment ţările care au posibilitatea să ofere astfel de rachete cu rază lungă de acţiune (n.red. - cancelarul german Olaf Scholz a refuzat să trimită rachete Taurus autorităţilor de la Kiev) ar trebui să o facă, pentru că fără ele va fi un pic cam greu Ucrainei, iar ucrainenii nu se luptă doar pentru ţara lor: ei luptă şi pentru Europa, pentru un stil de viaţă pe care noi îl considerăm normal".

• Aurel Cazacu: "Trimiterea de trupe din partea statelor europene în Ucraina ar însemna trecerea într-o nouă etapă a războiului"

În schimb, expertul militar Aurel Cazacu consideră că ţara noastră nu face parte din grupul de state europene care ar putea trimite trupe în Ucraina şi că nu suntem pregătiţi nici măcar pentru apărare, pentru utilizarea armamentului pe care l-am achiziţionat de la aliaţi.

Aurel Cazacu a afirmat: "Sprijin în armament şi bani poţi să dai, dar dacă ai trimis trupe deja ar însemna pentru autorităţile de la Kremlin că este vorba despre un amestec străin şi atunci poate să treacă la o fază următoare a războiului. În opinia mea, Federaţia Rusă nu va ataca în anii următori alte state europene, dar va crea o stare de tensiune în relaţiile cu Europa ceea ce nu este benefic pentru UE, din punct de vedere al problemelor privind energia şi lanţurile de aprovizionare. Ruşii, prin ceea ce face Putin care cu ajutorul bisericii aduce în rândul forţelor armate oameni de dincolo de munţii Ural, îşi întăresc poziţia în Ucraina, spre deosebire de autorităţile de la Kiev care nu mai au de unde să concentreze soldaţi, pentru că mulţi tineri şi adulţi au părăsit ţara respectivă în ultimii doi ani. Iar asta este o problemă, pe lângă faptul că nu există muniţia necesară, pentru că nu s-au luat măsuri din timp. Nici la noi nu se iau măsuri, deşi s-a intrat în al treilea an de război. Autorităţile de la Bucureşti nu pornesc producţia de pulbere necesară producţiei de muniţie. Degeaba ne dau americanii avioane, tancuri, nave, sisteme de tragere, de artilerie, dacă nu avem muniţia necesară. Degeaba învăţăm să pilotăm F16, dacă nu avem muniţie nici măcar pentru antrenament. (...) România nu face parte din grupul de state europene care doresc să trimită trupe în Ucraina, deoarece noi ne aflăm la interfaţa acestui lucru şi pentru că avem un mare deficit de trupe, de soldaţi în acest moment".

În aceste condiţii descrise mai sus, domnul Cazacu consideră că ne aflăm în faţa unui risc ridicat dacă forţele Federaţiei Ruse vor ajunge la gurile Dunării şi pe braţul Chilia.

Expertul militar a precizat: "Nu este deloc bine. Gândiţi-vă la un scenariu eventual în care Putin cucereşte Odesa, ajunge la gurile Dunării, se duce apoi în Transnistria şi face din Republica Moldova o Osetie sau un Belarus. Noi vom avea graniţă directă cu Rusia, care nu ne iubeşte, nu iubeşte nici NATO. Şi va duce la o stare de răceală diplomatică ce poate fi costisitoare şi neplăcută. Orice este posibil în acest moment".

Referitor la afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron, Aurel Cazacu crede că este vorba şi de un joc psihologic: "În război, ca şi în cadrul fiecărei lupte, se fac acţiuni psihologice, pentru testarea inamicului. Poate nu vor fi trimise trupe în Ucraina, dar ei vor să vadă acum care este reacţia lui Putin, reacţia celor de la Kremlin, pentru că trupele nu vor ajunge imediat, ci după o perioadă îndelungată. Dar menţionarea în prezent a acestei posibilităţi de către Emmanuel Macron poate avea ca obiect observarea reacţiei Federaţiei Ruse, pentru că, în opinia mea, după ce Putin va fi reales preşedinte, pe baza economiei de război va face tot ce doreşte în următorii 10 ani, mai ales că exportul Rusiei a fost mutat pe o piaţă de 3 miliarde de oameni, atât cât numără împreună China şi India".

• Emmanuel Macron: "Nu aşteptăm rezultatul prezidenţialelor din SUA pentru a lua decizii, deoarece este în joc viitorul Europei"

Amintim că luni seară, la finalul reuniunii cu liderii a 20 de state europene, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat că, în funcţie de dinamica lucrurilor, statele europene ar putea să trimită trupe în Ucraina, dar că nu s-a luat încă o decizie în acest sens.

Emmanuel Macron a declarat: "Nu a existat consens pentru a trimite trupe pe teren, dar în funcţie de dinamica lucrurilor nimic nu poate fi exclus. Vom face tot ceea ce este necesar pentru ca Rusia să nu câştige acest război. Spun acest lucru prin prisma unităţii colective pe care am demonstrat-o în ultimii ani. (...) Cred că nicio ţară europeană nu poate să spună că atitudinea Rusiei din prezent şi războiul din Ucraina nu au avut impact asupra sa. Şi mă gândesc că (...) vorbim despre un şoc geopolitic care justifică luarea unor măsuri excepţionale. (...) Nu am spus că Franţa nu este favorabilă ideii de trimitere a trupelor în Ucraina şi ţinând cont de faptul că nu s-a luat o decizie şi nu s-a ajuns la un consens, nu vreau să declar care state europene au adus în discuţie această idee. Dar poziţia Franţei este aceasta: nimic nu poate fi exclus pentru ca Rusia să nu câştige acest război".

Preşedintele Franţei a spus că liderii europeni vor lua decizii în privinţa sprijinirii Ucrainei fără a aştepta să vadă cine va ieşi preşedinte în SUA în urma alegerilor care au loc în acest an.

Emmanuel Macron a precizat: "Dacă noi, ca state suverane, considerăm că acest război din Ucraina va determina viiitorul nostru - ceea ce eu cred cu tărie, pentru că în Ucraina este în joc securitatea noastră europeană -, trebuie să delegăm electoratului american ceea ce se va întâmpla cu viitorul nostru? Eu cred că nu, indiferent care va fi votul americanilor la alegerile prezidenţiale din acest an. Deci nu vom sta să aşteptăm rezultatul acelor alegeri şi acesta a fost obiectivul reuniunii noastre pentru a lua decizii acum deoarece viitorul nostru, al Europei este în joc. De aceea europenii trebuie să decidă cu privire la situaţia din Ucraina. Va fi foarte bine dacă americanii ni se vor alătura, ar fi un plus, dar trebuie să fim pregătiţi să acţionăm şi fără acest suport. Nu e vorba despre lipsă de încredere, nici de pesimism, nici de teamă; o facem pentru că este ceea ce depinde de noi şi ce trebuie să facem".

Anterior reuniunii celor 21 de şefi de stat sau de guvern, Robert Fico, premierul Slovaciei, a spus: "Mă voi limita să spun că aceste teze (în pregătirea întâlnirii de la Paris) sugerează că un număr de state membre NATO şi UE iau în considerare că vor trimite trupe în Ucraina pe baza unor acorduri bilaterale de securitate pe care le-au încheiat cu autorităţile de la Kiev. Nu pot să spun în ce scop sau ce ar trebui să facă aceste trupe acolo". El a precizat că ţara sa nu va trimite soldaţi în Ucraina.

Întrebat despre remarca lui Fico, prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala, a spus că "Republica Cehă cu siguranţă nu se pregăteşte să trimită niciun soldat în Ucraina; nimeni nu trebuie să îşi facă griji pentru asta".

Cu toate acestea, faptul că preşedintele Emmanuel Macron nu exclude această măsură în viitor, în funcţie de dinamica lucrurilor, arată că ideea respectivă odată lansată în spaţiul public european va prinde contur, aşa cum s-a întâmplat şi cu trimiterea de sisteme Himars şi Patriot, de tancuri Leopard, de obuziere Caesar şi de avioane F16, măsuri care au fost la fel lansate în spaţiul public, iar apoi s-au concretizat în realitate.

Ce nu iau în calcul liderii europeni este că trimiterea de trupe în Ucraina ar echivala pentru autorităţile de la Kremlin cu o implicare a statelor respective în război de partea Ucrainei şi astfel Vladimir Putin şi acoliţii săi ar avea motivele necesare pentru a ţinti cu rachetele ruseşti obiective de pe teritoriile statelor europene membre NATO, aşa numitele centre de comandă la care s-au referit în dese rânduri ministrul de externe Serghei Lavrov şi Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate a Rusiei.