Comisia Europeană a cerut, astăzi, clarificări urgente din partea Italiei şi Franţei cu privire la planurile lor bugetare pentru anul viitor, îngrijorată de faptul că nu se supun în mare măsură angajamentelor de reducere a cheltuielilor asumate la Bruxelles.
Scrisorile din partea executivului UE au solicitat un răspuns în aceste sens până miercuri, astfel, se face primul pas înainte de respingerea bugetului în mod direct şi solicitarea unui nou proiect de către comisie.
"Planul Italiei nu respectă referinţa de reducere a datoriei în 2020", a declarat o scrisoare semnată de comisarul european pentru afaceri economice Pierre Moscovici şi vicepreşedintele comisiei, Valdis Dombrovskis.
Roma speră ca Bruxelles-ul să fie de acord cu un deficit de 2,2 la sută din PIB.
Dar UE a spus că acest fapt ar risca să întârzie reducerea datoriilor Italiei, care este a doua cea mai mare din zona euro în spatele Greciei, la 180% din producţia naţională.
Planurile de cheltuieli au fost rezultatul negocierilor dintre noua coaliţie din Italia, un parteneriat puţin probabil între Mişcarea Cinci Stele şi Partidul Democrat.
"Vom oferi toate clarificările pentru UE, nu suntem îngrijoraţi. Este un dialog necesar cu Bruxelles-ul din care nu vom scăpa.", a declarat premierul italian Giuseppe Conte.
Guvernul Franţei a prezentat luna trecută un proiect de buget pentru 2020 cu peste nouă miliarde de euro (10 miliarde de dolari) pentru reducerea impozitelor pentru gospodării, în încercarea de a merge mai departe de la protestele "vestelor galbene", în timp ce deficitul este redus.
Însă UE a avertizat că aceste planuri nu "corespund" angajamentelor asumate la Bruxelles şi riscă o "abatere semnificativă" de la manualul european privind bugetele.
În mod crucial, comisia a criticat Roma şi Parisul pentru subcontractarea aşa-numitelor reforme structurale, modificări ale costurilor pe termen lung, cum ar fi pensiile, legile privind angajarea şI concedierea şi alte reforme dificile din punct de vedere politic.
Atât bugetele franceze cât şi cele italiene promit totuşi deficite care respectă regulile UE care cer un deficit sub trei la sută din PIB-ul anual.