ULTIMUL TUN ÎN AGRICULTURĂ: Miza preluării SNIF - 100 de milioane de euro

Oprită de la faliment, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF), stă pe un patrimoniu de peste 100 de milioane de euro, vânat de mai multe grupuri de interese.

Agenţia Domeniilor Statului (ADS), acţionarul unic al societăţii, a decis să scoată societatea la vânzare chiar în această lună, după cum ne-a informat, vineri, preşedintele ADS, Daniel Drăgan.

Problema este că în capitalul social nu este inclusă, momentan, valoarea evaluată a patrimoniului, pentru că fostul ministrul al Agriculturii, Decebal Traian Remeş, a refuzat acest lucru.

Ceea ce alimentează suspiciunile că vom asista la o altă privatizare de scandal.

Deocamdată, în cursa pentru preluarea SNIF s-a înscris doar un singur competitor, Asociaţia salariaţilor din "Îmbunătăţiri Funciare" (ASIF), susţine şeful ADS.

De partea cealaltă, însă, fostul director al SNIF, Luigi Bergheş, susţine că de fapt ar fi cel puţin trei grupuri interesate de preluarea societăţii.

Bergheş acuză conducerea ADS că ţinteşte să împingă societatea în faliment pentru a putea să "paseze" un patrimoniu de 114 de milioane de euro unor grupuri de interese din sfera politicului.

Fostul director al SNIF ne-a explicat: "Pe lângă ASIF, organizaţie aflată în influenţa directă a Cartel , au mai depus cereri de preluare a societăţii

Asociaţia Dunărea Brăila a Salariaţilor din <Îmbunătăţiri Funciare> şi Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii. Din informaţiile mele, există şi o serie de care şi-au manifestat semioficial interesul la ADS pentru privatizarea SNIF".

Opinia lui Bragheş cu privire la împingerea societăţii spre faliment, pentru ca ulterior activele să fie preluate de anumite persoane, este întărită indirect şi de reprezentanţii "Urban şi Asociaţii", care apără interesele creditoritorilor faţă de SNIF.

"Nu înţelegem de ce SNIF nu-şi onorează angajamentele de plată, este ca şi cum ar vrea să intre în faliment, pentru că altă explicaţie nu găsim faţă de această stare de insolvenţă comercială totală", ne-au declarat reprezentanţii "Urban şi Asociaţii".

De mai mulţi ani există un conflict între SNIF şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pe problema patrimoniului societăţii.

Preşedintele ADS ne-a declarat că SNIF va fi vândută "cu toate bunurile aflate în evidenţă la momentul actual", întrucât problema patrimoniului dintre societate şi ANIF ar fi fost rezolvată în mare parte.

La rândul său, Luigi Bergheş atrage atenţia că în patrimoniul societăţii sunt însă active care nu pot fi înstrăinate.

Domnia sa ne-a explicat: "Există acum în patrimoniul SNIF active care fac parte din domeniul public al statului şi care nu pot, în condiţiile legii, să se regăsească decât la unităţile ce administrează patrimoniul statului.

Conform legislaţiei, activele ce urmează a fi privatizate trebuie în mod categoric să aibă titlu de proprietate, astfel înstrăinarea nu poate avea loc. Din cele 426 de active imobiliare, doar 124 au titluri de proprietate, restul nu, deci nu pot fi vândute".

Pentru a fi vândută, SNIF mai necesită autorizaţii de mediu pentru sediile locale şi o reevaluare a capitalului social, a subliniat Daniel Drăgan.

Potrivit ADS, reactualizarea capitalului social va avea loc la momentul privatizării.

Bergheş invocă legea şi atrage atenţia că obţinerea unui avizul de mediu este necesară la demararea unei activităţi, nu la instrăinarea unui activ.

Fostul director al SNIF acuză că modificarea capitalului social, (prin includerea patrimoniului societăţii) nu s-a realizat deoarece o privatizare la valoarea reală a societăţii nu ar fi fost o afacere imobiliară profitabilă pentru grupurile de interese.

Luigi Bergheş ne-a explicat: "Modificarea capitalului social, la Registrul Comerţului, o poate face numai acţionarul majoritar (la acea vreme Ministerul Agriculturii), nu directorul general. Remeş m-a refuzat de patru ori când am solicitat să semneze adresa către Registrul comerţului, pentru că, dacă s-ar fi făcut modificarea capitalului social la SNIF, la valoarea de 114 milioane de euro, de la acea valoare trebuia să înceapă licitaţia de privatizare".

Totuşi, pentru a "trece puntea", implicit pentru a fi privatizată, SNIF mai are de trecut un obstacol: falimentul.

Acum un an, societatea a scăpat de la "execuţie" printr-un ordin al ministrului Remeş de instituire a administrării speciale, chiar cu o zi înaintea judecării cererii de faliment.

Sub această "umbrelă", împotriva SNIF erau suspendate toate acţiunile judiciare şi procesuale şi îngheţate orice acţiuni de executare silită sau declarare a falimentului societăţii.

Numărul creditorilor care cer falimentul fostei regii autonome a crescut, ne-au informat reprezentanţii "Urban şi Asociaţii". Recent, doi creditori ai SNIF, "Paralux Prodcom" şi "Hidroconstruct" au câştigat în instanţă procesul cu SNIF. Momentan, societatea şi-a onorat datoria doar către Paralux Prodcom.

În continuare subzistă debitul către "Hidroconstruct", în valoare de 370.000 de lei.

"Cei de la SNIF au spus, neoficial, că vor să plătească doar 60% din debit, întrucât restul nu ar fi datorat, însă nici măcar acest 60% din debit nu a fost achitat, plus că au pierdut procesul la Curtea de Apel Bucureşti", ne-au explicat reprezentaţii "Urban şi Asociaţii".

La rândul său, preşedintele ADS, ne-a declarat că singura dorinţa a Domeniilor Statului este să ajute SNIF să "treacă puntea", adică s-o privatizeze înaintea unui verdict nefavorabil al Justiţiei.

Încurajate de succesul în Justiţie a celor doi creditori, alte trei societăţi vor acţiona SNIF în instanţă pentru recuperarea datoriilor.

Reprezentaţii "Urban şi Asociaţii" au menţionat că "încă trei societăţi urmează să-şi depună cererile de înscriere creanţă la dosarul de faliment al SNIF", dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

"Urban şi Asociaţii" ne-a explicat: "Cauza a fost amânată la Tribunalul Bucureşti pentru data de 3 aprilie 2008, întrucât a mai apărut un creditor al SNIF, iar cauza acestuia s-a conexat la dosarul creditorului . La următorul termen, judecătorul sindic, Anca Bumbuluţ, va decide deschiderea procedurii, întrucât creanţele sunt clare, certe, lichide şi exigibile, dar sunt în continuare neachitate".

Producătorii agricoli sunt, de asemenea, îngrijoraţi de soarta fostei regii autonome. "Puţinii specialişti care activau în acest domeniul au fost înlăturaţi, iar această societate este singurul lucru ce a mai rămas de furat din agricultură", declara recent Viorel Matei, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Poziţia domnului Matei este susţinută şi de Ştefan Nicolae, preşedintele sindicatului Agrostar, care a menţionat că SNIF trebuia sprijinită şi consolidată prin investiţii, deoarece sistemul naţional de irigaţii este "la pământ".