USR ŞI PLUS CONTINUĂ COLABORAREA Candidaţi comuni la alegerile prezidenţiale, locale şi parlamentare

Conducerile USR şi PLUS au agreat, ieri, ultimele modificări la protocolul de alianţă politică, iar în câteva zile ar urma să fie semnat actul prin care va lua naştere "Alianţa USR PLUS", se arată într-un comunicat de presă emis de cele două formaţiuni politice.

Ţinând cont că înregistrarea unei alianţe politice necesită o procedură judiciară îndelungată, această alianţă va fi dublată de o alianţă electorală privind participarea la alegerile prezidenţiale, arată documentul transmis.

Amendamentele propuse de USR la protocolul alianţei au fost aprobate în totalitate, în vreme ce propunerea PLUS ca sondajele de opinie să nu constituie un criteriu pentru stabilirea candidaţilor comuni a fost respinsă.

Conform protocolului, principalele obiective ale Alianţei USR PLUS sunt câştigarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2019, câştigarea de către candidaţii săi a unui număr cât mai mare de funcţii elective în cadrul administraţiei publice locale, ca urmare a alegerilor locale din 2020 şi câştigarea alegerilor parlamentare din din toamna anului viitor.

Membrii celor două formaţiuni politici şi-ar asuma guvernarea în perioada 2020-2024, iar scopul final al măsurilor luate în perioada respectivă va fi câştigarea alegerilor parlamentare organizate în 2024 şi continuarea guvernării în perioada 2024-2028.

Potrivit protocolului de formare a alianţei politice, va fi alcătuită o comisie de politici publice, având ca obiectiv elaborarea unor politici în următoarele domenii: reforma constituţională, asigurarea justiţiei independente şi a statului de drept; educaţia şi cultura; sănătatea şi mediul; infrastructura; strategia de dezvoltare competitivă antreprenorială şi industrială; eradicarea sărăciei şi dezvoltarea rurală; politica externă şi de apărare.

Alianţa va fi condusă de cei doi copreşedinţi - Dan Barna, din partea USL şi Dacian Cioloş, din partea PLUS, iar principalele foruri vor fi Comisia Naţională de Coordonare, Comitetul Executiv şi Comisia de Integritate.

Alianţa va propune candidaţi comuni pentru toate cele trei rânduri de alegeri din 2019 şi 2020. Pentru alegerile prezidenţiale din 2019, candidatul pentru demnitatea de preşedinte al României va fi Dan Barna, care va candida în tandem cu Dacian Cioloş, ca propunere pentru demnitatea de prim-ministru.

Pentru alegerile locale din 2020, Alianţa va desemna candidaţi comuni pentru funcţiile de primar, preşedinte al consiliului judeţean şi primar general al municipiului Bucureşti, stabiliţi în baza negocierilor sau, în lipsa unui acord, prin alte mijloace, precum alegeri interne la care vor participa toţi membrii PLUS şi USR sau sondaje de opinie.

De asemenea, Alianţa va propune liste comune de candidaţi pentru consiliile locale şi judeţene, cuprinzând candidaţi desemnaţi anterior de fiecare partid. Poziţiile eligibile pe liste vor fi distribuite prin negocieri sau, în lipsa unui acord, conform unor sondaje de opini.

Pentru alegerile parlamentare din 2020, Alianţa va propune liste comune de candidaţi atât pentru Senat, cât şi pentru Camera Deputaţilor, cuprinzând candidaţi desemnaţi anterior de fiecare partid.

Desemnarea candidaţilor Alianţei se va face în baza principiului competenţei şi sub condiţia asumării respectării statutelor ambelor partide, a Codului Etic al PLUS şi a Regulamentului de Admitere a Membrilor USR. Nu vor putea fi desemnate drept candidaţi ai Alianţei persoane trimise în judecată, fără a fi intervenit între timp o decizie definitivă de achitare sau încetare a urmăririi penale sau a procesului penal, sau persoane care au suferit condamnări penale definitive pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie. De asemenea, nu vor putea fi desemnate drept candidaţi ai Alianţei persoa-ne care au avut calitatea de lucrători activi sau colaboratori ai Securităţii sau, majore fiind, au semnat un angajament cu Securitatea înainte de 1990 sau au în prezent calitatea de lucrători activi/colaboratori/informatori ai unui serviciu de informaţii sau persoane care promovează violenţa, ideologii totalitare, discriminarea de gen, anarhismul, rasismul, şovinismul, separatismul etnic sau teritorial şi orice alte idei ori acţiuni extremiste.