VALERY KUZMIN, AMBASADORUL FEDERAŢIEI RUSE LA BUCUREŞTI:  "Lukoil" va investi, în următorii 2-3 ani, aproximativ 30 de milioane de dolari la Ploieşti

Diplomaţia rusă a continuat, anul trecut, în mod consecvent activitatea de restabilire a relaţiilor pragmatice reciproc avantajoase cu România pe diferite domenii, a declarat, la finalul anului trecut, Excelenţa Sa, domnul Valery Kuzmin, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, cu ocazia Zilei Diplomatului.

Domnia sa a precizat: "Constatăm cu satisfacţie că cifra de afaceri comerciale bilaterale în 2017 a crescut cu peste 20% şi, conform estimărilor cu totul realiste, ea va ajunge la sfârşitul celor 12 luni, la 4 miliarde de USD. (...)

În opinia noastră, a devenit foarte încurajatoare şi, într-o anumită măsură, simbolică, decizia companiei internaţionale ruse «Lukoil», de a investi în următorii 2-3 ani aproximativ 30 de milioane de USD în modernizarea echipamentelor în vederea îmbunătăţirii situaţiei ecologice în zona rafinăriei din municipiul Ploieşti, deşi, şi până în prezent, toate standardele de mediu din UE au fost respectate cu stricteţe de petroliştii noştri. Reluarea de investiţii din partea companiei «Lukoil» a fost posibilă în mare măsură datorită încetării, în cele din urmă, a principalei «acţiuni în justiţie» cu privire la acuzaţiile false de evaziune fiscală împotriva companiei. Sperăm că acest subiect va fi definitiv şi iremediabil închis".

Valery Kuzmin a mai spus că firma rusă TMK va pune în funcţiune în această săptămână, la Slatina, o nouă investiţie, fiind vorba de lansarea în producţie a noului Complex de Tratamente Termice, la Artrom Slatina.

• Kuzmin: "Anumite cercuri de la Bucureşti se comportă ca acel catolic, care a vrut să fie un catolic mai bun decât Papa de la Roma însuşi"

Anul 2017 a fost marcat atât de o serie de mişcări pozitive şi mai puţin pozitive, cât şi de tendinţe emergente în dezvoltarea relaţiilor ruso-ro­mâne, care în ultimii ani trec printr-o perioadă de turbulenţă semnificativă, a mai spus Valery Kuzmin, adăugând: "Drept o mărturie a unui mare interes reciproc în extinderea domeniilor de cooperare de afaceri care nu sunt suprinse în cadrul aşa-numitelor sancţiuni UE apar şi rezultatele misiunilor economice ale oamenilor de afaceri români efectuate în 2017, la Moscova, Sankt-Petersburg, Yaroslavl şi Smolensk, organizate cu participarea Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Romano-Rusă şi Camerelor de Comerţ şi Industrie relevante din Rusia.

Din păcate, rezultate mai modeste s-au constatat în sfera politică şi diplomatică, ca atare.

Încă la începutul anului, la Moscova, a avut loc, la nivelul directorilor departamentelor relevante ale Ministerului de Externe din ţările noastre consultări în domeniul neproliferării nucleare şi controlului armelor. Sperăm că în anul care a început se va realiza şi întrunirea şefilor de departamente ale serviciilor noastre diplomatice care monitorizează relaţiile bilaterale.

Şi acestea sunt, probabil, toate cele ce merită să fie menţionate, dacă nu luăm în considerare contactele de lucru tradiţionale pe platforme internaţionale - ONU, OSCE, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (CEMN), etc.

Cu toate acestea, trebuie precizat că anumite cercuri de la Bucureşti se comportă ca acel catolic, care a vrut să fie un catolic mai bun decât Papa de la Roma însuşi - încercând să complice stabilirea unor canale de dialog, chiar şi în pofida cunoscutei decizii a summit-ului NATO de la Varşovia (2016) cu privire la necesitatea acestui dialog.

Pentru a-mi fundamenta cuvintele, o să vă reamintesc despre bine-cunoscutul «incident» cu închiderea spaţiului aerian românesc pentru cursa aeronavei civile cu care, la sfârşitul lunii iulie, se îndrepta spre Chişinău (survolând în mod liber teritoriile ţărilor-membre UE şi NATO - Polonia, Slovacia şi Ungaria!), domnul Dmitry Rogozin, Preşedintele adjunct al Guvernului Rusiei. Este suficient să spunem că, încă de pe data de 23 decembrie 2016, Ministerul Afacerilor Externe al României a postat comentariul în care se spune că aşa-numitele sancţiuni UE nu se aplică în cazul survolării de tranzit, iar interdicţia de a efectua o astfel de cursă regulată ar constitui o încălcare a dreptului internaţional şi a Convenţiei de la Chicago privind aviaţia civilă din 1947.

Din păcate, «incidentul» menţionat nu a fost unic. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca în viitorul apropiat această pagină neplăcută din relaţiile noastre să fie în cele din urmă întoarsă definitiv. Aceste speranţe ale mele sunt întărite de acea energie şi creativitate, cu care diplomaţia româneas­că a început pregătirile pentru Preşedinţia Consiliului European prin rotaţie (la începutul anului 2019) şi promovarea candidaturii sale pentru un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU (pentru anii 2020/2021)".