VARĂ FIERBINTE, ÎN STARE DE ALERTĂ Încă o lună de restricţii

La patru luni de pandemie, Guvernul a decretat pentru a treia lună, consecutiv, starea de alertă.

Dacă în 16 martie, la instaurarea stării de urgenţă de către preşedintele Klaus Iohannis, aveam 168 de cetăţeni infectaţi cu noul coronavirus şi niciun deces, după patru luni înregistrăm un total de 34.226 de cetăţeni infectaţi cu Sars-Cov 2 şi 1.952 decese. Dacă ne referim la numărul de noi infectări în numai 24 de ore, în 16 martie am pornit cu 10 cazuri noi de infectare, iar în 15 iulie am ajuns la 641 de noi cazuri, după ce săptămâna trecută am înregistrat 698 de noi cazuri de infectare. Din analiza datelor, se poate observa simplu că, în ultimele două luni, odată cu măsurile de relaxare dispuse în starea de alertă, numărul cazurilor a crescut constant, ceea ce a atras inevitabil şi o creştere a numărului deceselor: de la un total de 1056 de decese cauzate de Covid până în prima zi a stării de alertă - 15 mai, am ajuns după două luni de alertă la 1952 de decese.

Iar acest trend a fost favorizat şi de atitudinile liderilor formaţiunilor parlamentare situate pe partea stângă a eşichierului politic din ţara noastră, care, fie au amânat sau au boicotat unele măsuri luate de Guvern pentru împiedicarea răspândirii pandemiei, fie au negat existenţa pericolului reprezentat de noul coronavirus. La aceste atitudini s-au adăugat şi bâlbele membrilor Cabinetului Orban, care au fost surprinşi nerespectând restricţiile la diferite chefuri şi sindrofii organizate în instituţiile publice.

În aceste condiţii, singura soluţie a Guvernului, la recomandarea specialiştilor, a fost prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile. Şi menţinerea în continuare a unor restricţii pentru domeniul HoReCa, printre care se numără şi lipsa oricărei activităţi în interiorul restaurantelor, cluburilor, barurilor şi altor unităţi similare.

Totodată, se menţin restricţiile cu privire la organizarea concertelor, spectacolelor de teatru, reprezentaţiilor artistice şi competiţiilor sportive în privinţa numărului spectatorilor, măsurilor de protecţie şi siguranţă şi desfăşurării acestora.

Guvernul a decis, ieri, în urma hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile.

Referitor la noua perioadă de stare de alertă, premierul Ludovic Orban a precizat: "Nu introducem nicio restricţie nouă, păstrăm aceleaşi măsuri. Singura problemă este că va trebui să scoatem din HG izolarea şi carantinarea până se aprobă legea în Parlament şi să o reintroducem în urma unei şedinţe extraordinare după acel moment".

• Stare de alertă, fără măşti de protecţie pentru persoanele aflate în dificultate socio-economică

Măsura luată de Guvern a fost anunţată în prealabil de preşedintele Klaus Iohannis, dar a fost prefigurată de Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, care, cu prilejul dezbaterilor nesfârşite din Comisia Juriidică a Senatului privind legea carantinării şi izolării în caz de epidemie, a declarat: Vom avea stare de alertă, cât va fi nevoie să avem o siguranţă pentru cetăţenii României, în condiţiile în care avem o creştere a numărului de cazuri...".

În acest timp, membrii Cabinetului Orban şi specialiştii din domeniul medical vorbesc despre măsurile de protecţie printre care se numără şi purtatul măştilor în spaţiile închise şi în mijloacele de transport în comun. Numai că cele 115 milioane de măşti de protecţie promise de Guvern pentru 2,3 milioane de persoane aflate în dificultate socio-economică, nu au ajuns la beneficiari, din cauza achiziţiei publice care a durat prea mult şi a celor două contestaţii formulate după desemnarea societăţii câştigătoare. Deşi au trecut două luni de stare de alertă, Guvernul nu a reuşit să livreze măştile de pro­tecţie către persoanele aflate în dificultate.

Cu toate acestea, preşedintele Klaus Iohannis a precizat, ieri, că autorităţile vor continua să ia măsuri care să ducă la relansarea economiei.

Klaus Iohannis a spus: "Nu vor fi luate măsuri care inhibă economia. Guvernul are în pregătire - şi o să prezinte la momentul oportun - noi şi noi acte normative şi hotărâri care pun în practică programul de revigorare economică care a fost prezentat.

Revigorarea economică este extrem de importantă după această perioadă complicată prin care am trecut. Şi tot în legătură cu revigorarea economică este şi discuţia pe care o voi avea vineri şi sâmbătă la Bruxelles, în Consiliul European. Este foarte important ca România să obţină o sumă cât mai consistentă pentru revigorarea economiei".

Referitor la relansarea economică, amintim că una dintre măsurile lansate de Guvern în aceste patru luni de pandemie este programul IMM Invest prin care s-au acordat garanţii de la stat pentru creditele obţinute de antreprenori pentru capitalul de lucru şi pentru investiţii. La începutul acestei săptămâni, valoarea garanţiilor acordate de către stat se ridica la peste 10,2 miliarde lei pentru 11.589 de IMM-uri, în numai două luni de la lansarea programului, conform informaţiilor oferite de site-ul FNGCIMM.

În acest moment, în portalul www.imminvest.ro sunt înregistrate 65.342 IMM-uri, cu un volum total subscris de peste 85 miliarde lei, din care aproximativ 60 miliarde lei reprezintă solicitări pentru credite de investiţii, iar peste 25 miliarde sunt solicitări pentru credite capital de lucru.

Până acum peste 400.000 de contracte de muncă au fost desfăcute, iar numărul exact al persoanelor care au rămas fără un loc de muncă în ultimele patru luni, din cauza pandemiei, este mult mai mare decât numărul contractelor desfăcute. La aceşti şomeri se adaugă alte sute de mii de cetăţeni români care au revenit în ţară în perioada pandemiei şi care nu au un loc de muncă.

Referitor la relansarea economică, menţionăm că, deşi au trecut două luni de când Executivul a promis o măsură pentru sprijinirea companiilor mari în privinţa capitalului de lucru şi investiţiilor pe timpul pandemiei, schema respectivă, deşi a primit acordul Comisiei Europene, nu a fost încă implementată de membrii Cabinetului Orban. Încă două luni pierdute pentru companiile mari afectate de pandemie.

• Guvern impotent, din cauza majorităţii parlamentare

Cert este că Guvernul intră într-o nouă perioadă de stare de alertă fără a avea încă mijloacele necesare pentru combaterea răspândirii epidemiei, pentru relansarea economică şi nici fondurile necesare pentru rezolvarea problemelor sociale. Proiectul legislativ depus de Executiv pentru reglementarea carantinării şi izolării a fost prins ieri din nou în hăţişul Comisiei juridice din Senat, iar până la închiderea ediţiei plenul Camerei superioare nu fusese convocat pentru a se pronunţa, în calitate de for decizional, cu privire la acest act normativ, care totuşi a trecut de votul deputaţilor. În acest timp, mii de persoane au ieşit din carantină sau izolare, profitând de decizia Curţii Constituţionale. Numai până ieri 727 de pacienţi testaţi pozitiv cu Sars-Cov 2 şi internaţi în spitale au părăsit, la cerere, unităţile medicale.

Vom bifa a cincea lună de pandemie şi nu ştim dacă vom reveni în curând la viaţa dinainte de Covid-19, chiar dacă ar trebui să fie organizat un referendum de modificare a Constituţiei, prin care condamnaţilor penal li se va interzice pentru o perioadă accesul la funcţiile publice, şi chiar dacă ne vom afla în campania electorală pentru alegerile locale din 27 septembrie. Alegeri care, încă nu se ştie, dacă se vor putea desfăşura în cazul în care, la mijlocul lunii august, Guvernul va decide o nouă a prelungire a stării de alertă. Referitor la alegeri, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru a spus: "Cu precauţii, se pot organiza şi alegeri. Dacă putem deschide şcolile, putem organiza şi alegeri".

Însă, nimic din ceea ce programează autorităţile pentru perioada următoare nu mai pare sigur, prin prisma evoluţiei pandemiei şi a negării acesteia de către o parte a populaţiei care a ales să nu se mai supună niciunei hotărâri luată de factorii de decizie pentru împiedicarea răspândirii pandemiei şi pentru protecţia cetăţenilor.