VASILE PUŞCAŞ:  Sănătatea ar trebui să fie prioritate de gradul zero în absorbţia fondurilor europene

• (Interviu cu Vasile Puşcaş, fost negociator şef al României cu Uniunea Europeană)

Reporter: Domnule Vasile Puşcaş, care este opinia dumneavoastră referitoare la faptul că, în timp ce Comisia Europeană a propus domeniul sănătăţii din ţara noastră între primele zece priorităţi de finanţare prin Fondurile Structurale, Ministerul Dezvoltării de la noi a suspendat depunerea cererilor de finanţare prin POR pentru sistemul sanitar, pe motiv că, în Regiunea Vest, finanţarea nerambursabilă solicitată depăşeşte cu peste 50% valoarea totală alocată pentru acest domeniu?

Vasile Puşcaş: Părerea mea este că acest tip de măsuri sunt de natură administrativă. În primul rând ar trebui să ne întrebăm dacă există şanse pentru ca proiectele depuse să fie implementate. Trebuie să trecem la implementarea programelor, pentru că necesităţile din sănătate sunt foarte mari. Consider că ar fi nevoie de unele realocări dinspre măsuri, domenii sau programe care nu au şanse de aprobare sau realizare. Cred că este foarte important ca sis­temul sanitar să fie considerat prioritate de gradul zero. Dacă vor fi făcute realocări, în mod sigur se va da drumul din nou depunerii cererilor de finanţare în sănătate.

Reporter: Consideraţi că sumele alocate pentru sănătate sunt prea mici comparativ cu nevoile din domeniu?

Vasile Puşcaş: Absolut! Din păcate, necesităţile din sistemul sanitar sunt enorme, iar cele peste 500 de milioane de euro alocate pentru finanţarea proiectelor din domeniu, din totalul fondurilor europene de aproximativ 12 miliarde de euro, sunt mult prea puţine.

Reporter: Care sunt cele mai mari necesităţi ale sistemului?

Vasile Puşcaş: Cred că autorităţile locale vor insista, în continuare, pentru investiţii în infrastructură, deşi aici o contribuţie majoră ar putea să o aibă şi mediul privat. Eu aş putea adăuga şi alte priorităţi, dar prefer să lăsăm constituirea acestei liste în seama autorităţilor de profil şi a celor direct interesaţi, atât social cât şi profesional.

Reporter: Câte proiecte există, în prezent, în acest domeniu?

Vasile Puşcaş: Pe baza datelor comunicate de ACIS, numai la POR existau, la data de 30 septembrie anul curent, 117 proiecte contractate în acest domeniu. În ceea ce priveşte POS CCE, există 37 de proiecte şi pe POS DRU 43 de proiecte. În total, 197 de proiecte contractate la sfârşitul lunii septembrie. Mai există şi alte proiecte care au primit "lumina verde". Numărul lor poate părea impresionant, dar ţinând cont de enormele nevoi interne este loc şi de mai mult. De aceea, cred că ar merita revizuită şi lista de priorităţi locale şi regionale.

Reporter: Care este volumul fondurilor atrase până acum în sectorul de sănătate?

Vasile Puşcaş: Contabiliceşte, se pare că mai mult de jumătate din suma proiectată iniţial este deja acoperită de cereri. Sperăm să devină şi obiective realizate.

Există o serie de proiecte de succes, care sunt acum în desfăşurare, în special îndreptate spre utilarea, echiparea, reabilitarea şi modernizarea ambulatoriilor, a centrelor sociale pentru asistenţa vârstnicilor etc.

Din ultimele date ale autorităţilor de management, numai pentru Programul Operaţional Regional s-au contractat 29 de proiecte pentru spitale şi 9 proiecte pentru căminele destinate persoanelor vârstnice. De asemenea, o serie de proiecte au fost contractate pentru aşezăminte destinate persoanelor cu nevoi speciale, tinerilor proveniţi din sistemul rezidenţial, centre comunitare etc. Dar de la contractare la implementare uneori e un drum lung, care se cere neapărat străbătut, în conformitate cu clauzele contractuale.

Reporter: Din toate aceste proiecte care au fost depuse, foarte puţine au ajuns în stadiul în care să obţină finanţarea de la UE. Care credeţi că sunt motivele?

Vasile Puşcaş: În primul rând este lipsa cofinanţării, necesară unui proiect susţinut de fondurile europene, precum şi lipsa experienţei în ceea ce priveşte managementul de proiect. Nu este suficient să îndeplineşti criteriile de eligibilitate şi să scrii un proiect de succes, acesta trebuie implementat în condiţii previzibile. Or, în multe cazuri apare variabila modificării unor reguli procedural-formale, în timpul des­făşurării proiectului, chestiune care poate avea o influenţă negativă asupra rezultatului.

De aceea, avem nevoie de un mediu administrativ stabil şi predictibil, care să dea ocazia beneficiarilor să-şi îndeplinească obligaţiile contractate.

Atunci când vorbim despre cofinanţare, nu mă refer doar la nevoia de cofinanţare a autorităţilor publice care au în subordinea lor spitale, ci şi la cabinetele individuale şi firme - acestea fiind şi potenţiali clienţi ai băncilor care dezvoltă programe de cofinanţare pentru proiectele cu fonduri europene.

Reporter: Consideraţi că vom reuşi să îmbunătăţim gradul de absorbţie a fondurilor europene până în 2013?

Vasile Puşcaş: Dacă ne referim la domeniul sănătăţii, răspunsul este afirmativ. Aş zice că, în perspectiva viitorului exerciţiu bugetar european (2014-2020), care deja a început să fie dezbătut, e chiar o obligaţie vitală să îmbunătăţim sistemul de sănătate şi, desigur, să utilizăm toate categoriile de resurse care ne sunt accesibile, inclusiv prin solicitarea unor realocări în cadrul Instrumentelor Structurale, în anii care urmează.

Reporter: Înseamnă că este posibil ca la o nouă rectificare bugetară, sistemul românesc de sănătate să urce pe scara priorităţilor UE?

Vasile Puşcaş: Cred nu numai că ar fi posibil, dar că este şi necesar. După cum subliniam mai înainte, sis­temul de sănătate publică trebuia să fie unul dintre beneficiarii unor sume mai mari din totalul fondurilor europene negociate pentru 2007-2013. Sper că autorităţile publice locale şi regionale, spitalele şi chiar asociaţiile pacienţilor şi susţinătorilor acestora să convingă guvernul român de necesitatea unor realocări care să adauge noi resurse acestui domeniu. Pentru a obţine aşa ceva ar trebui să se deschidă negocieri cu Comisia Europeană imediat după ce se aprobă bugetul european pentru 2011, astfel încât bugetul pentru 2012 să includă sume suplimentare destinate sistemului de sănătate din România. Mi-aş dori ca şi statul român să acorde importanţă sporită sectorului de sănătate publică, cel puţin atât cât se acordă în Europa.

Reporter: Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor, ne-a spus că există o listă întocmită de reprezentanţii UE cu spitalele care pot accesa aceste fonduri. Câte spitale figurează pe această listă?

Vasile Puşcaş: Au fost puse la dis­poziţie fonduri, în acest domeniu, pentru autorităţile locale, pentru spitale, pentru cabinete individuale, pentru IMM-uri, dar şi pentru ONG-uri. Cu aceste fonduri pot fi achiziţionate echipamente, se pot plăti utilităţi, componente IT etc.

Nu există restricţii la depunerea de proiecte, există beneficiari şi activităţi eligibile sau nu.

Instituţiile din domeniul sănătăţii pot avea acces la finanţare din fonduri europene, în funcţie de calendarul deschis de autorităţile de management ale programelor operaţionale respective. Aşa-zisele liste sunt produse de autorităţile române şi agreate de cele comunitare, dar nu vin acestea din urmă să facă munca primelor şi cu atât mai puţin a autorităţilor locale, ori chiar a antreprenorilor privaţi.

În funcţie de volumul fondurilor structurale la dispoziţie şi a capacităţilor investiţionale, posibilii beneficiari pot aplica şi absorbi aceste finanţări. Dar ele nu sunt într-un sac fără fund, nu sunt nelimitate. Au o destinaţie clară şi sunt acordate în urma respectării unor reguli juridice şi proceduri administrative.

Reporter: Mulţumesc!