Multe companii care au primit aprobare, anul trecut, pentru accesarea fondurilor europene de la Autorităţile de Management (ministere) nu au primit banii în timp util, fiind nevoite să-şi îngheţe inves-tiţiile sau chiar să renunţe la proiecte, situaţie care persistă şi în prezent, ne-a declarat Silvia Butea, consultant fonduri nerambursabile în cadrul < Vertical Finance >, firmă specializată pe acest segment.
După ce o firmă primeşte aprobarea pentru accesarea banilor comunitari, aceasta demarează investiţiile, urmând ca la fiecare etapă a proiectului să facă dovada cheltuielilor, pentru a fi decontate de Autoritatea de Management. Tocmai aici apar probleme, pentru că sumele nu sosesc la timp, astfel că are loc modificarea calendarului de implementare a proiectului.
Reprezentantul < Vertical Finance > ne-a explicat: "În timpul implementării unui proiect, beneficiarul trebuie să transmită Autorităţii de Management la fiecare trei luni o cerere de rambursare a cheltuielilor eligibile, alături de un Raport intermediar de progres. Banii ar trebui rambursaţi în maximum 60 zile lucrătoare sau 3 luni, în funcţie de programul accesat".
Autorităţile de Management întârzie rambursarea banilor, în medie, cu 6 luni, a mai precizat Silvia Butea, timp în care fluctuaţiile de curs valutar pot modifca considerabil bugetul proiectului: "În cazul unor achiziţii intra-comunitare, plăţile către furnizori se fac în euro. Problema este că, la unele tipuri de proiecte, se cere completarea bugetelor în euro la cursul de la momentul estimat al depunerii dosarului spre finanţare. Or, evaluarea poate dura şi un an, în loc de 2-3 luni, timp în care pot avea loc modificări de curs valutar. În cazul în care se cheltuie mai puţin decât s-a solicitat prin proiect, este în regulă. În caz contrar, beneficiarul va suporta din buzunarul propriu toate diferenţele".
Situaţia persistă şi va continua şi în cursul anului 2010, atrage atenţia reprezentantul "Vertical Finance": "Măsurile luate până acum sunt insuficiente. Spre exemplu, s-au micşorat termenele de evaluare a proiectelor depuse de la 3 luni calendaristice la 60 de zile zile calendaristice. Aceste modificări există doar la nivel scriptic, în realitate persistând situaţia de anul anul trecut. Spre exemplu, un dosar depus de < Vertical Finance > în iulie 2009, care trebuia să primească răspuns final în cel mult 6 luni calendaristice (ianuarie 2010), abia a trecut în etapa a doua de evaluare. În cererea de finanţare am stipulat demararea proiectului la data de 1.04. 2010, ori acest lucru nu va fi posibil, existând riscul ca preţurile precizate în buget să se modifice substanţial".
Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană a alocat aproximativ 33 miliarde de euro pentru România sub forma Fondurilor Structurale şi de Coeziune, în scopul finanţării domeniilor care se regăsesc în Planul Naţional de Dezvoltare a României: agricultură şi dezvoltare rurală, dezvoltare regională, resurse umane, infrastructură de transport şi de mediu, competitivitate economică, cooperare teritorială. La această sumă se adaugă 5,1 mld. euro contribuţia publică a României.
Din Raportul Strategic Naţional pentru Implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune trimis la Comisia Europeană de Autoritatea pentru Coordonarea Fondurilor Structurale (ACIS) în ianuarie 2010, publicat în luna martie, reiese că numărul total al proiectelor depuse pentru finanţare în cadrul Programelor Operaţionale în 2009, atât de către solicitanţi privaţi, întreprinderi, ONG-uri, cât şi de către administraţii publice locale sau centrale, a fost de 12.975, în valoare de 23,6 miliarde de euro (este vorba de P.O Regional, P.O Creşterea Competitivităţii Economice, P.O de Mediu, P.O Dezvoltarea Resurselor Umane, P.O Dezvoltarea Capacităţii Administrative, P.O Asistenţă Tehnică, programe finanţate prin Fondurile Structurale şi de Coeziune).
Pentru aceasta sumă, UE ar fi trebuit să vireze circa 16 miliarde de euro, mai mult de 2,8 ori decât suma de 5,6 miliarde de euro alocată în perioada 2007-2009 pentru ţara noastră.
Din cele 12.975 de proiecte depuse, au fost aprobate aproape 2.700 de proiecte, dar numai 1.887 dintre acestea au fost semnate de beneficiari, în valoare de 3,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de euro contribuţie eurpeană, iar restul, aportul statului român), adică 47,6% din valoarea sumei alocate pentru perioada 2007-2009.
Din această sumă aprobată, minis-terele au virat către beneficiari doar 447,8 milioane de euro anul trecut (443,7 milioane bani europeni şi 4,12 milioane de euro cofinaţare de la bugetul de stat).
• Cei interesaţi să acceseze fonduri europene trebuie să ştie următoarele:
- 30-50% din investiţie este aport propriu (sau împrumut bancar), restul de 70%, respectiv 50%, fiind alocat de Uniunea Europeană şi statul român
- Banii europeni vin sub formă de ramburs după efectuarea cheltuielii propriu-zise, pe cont propriu.
- Teoretic, după ce a fost primită aprobarea pentru accesarea banilor comunitari, societatea poate începe implementarea proiectului, urmând ca, la fiecare etapă, să depună o cerere pentru decontarea sumelor cheltuite.
- Investiţia realizată prin fondurile nerambursabile europene trebuie menţinută pe o perioadă de 3-5 ani de la închiderea oficială a Programului Operaţional care a finanţat beneficiarul. În sens contrar, beneficiarul este nevoit să restituie finanţarea nerambursabilă şi să achite penalităţile survenite.
- Condiţiile minime obligatorii pentru aprobarea dosarului de finanţare, precum şi activităţile şi cheltuielile eligibile sunt stipulate în Ghidul solicitantului aferent fiecărui tip de proiect, în funcţie de programul, axa şi măsura unde se încadrează.
- Firma trebuie să înregistreze profit cel puţin pe ultimul exerciţiu financiar. Start-up-urile trebuie să dovedească viabilitatea investiţiei şi capacitatea de plată.
- Firma trebuie să dovedească dreptul de proprietate, concesiune, comodat sau dreptul de folosinţă asupra terenului şi a clădirii unde se va implementa proiectul aprobat, pe o perioadă de 3-10 ani de la finalizarea investiţiei;
- Trebuie obţinute avizelele sau autorizaţiile necesare depunerii proiectului (avize şi autorizaţii de mediu, sanitar-veterinare, certificate fiscale etc.);
- Este necesar studiul de fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor/memoriul justificativ, analiza cost-beneficiu, planul de afaceri, demonstrarea oportunităţii şi a rentabilităţii investiţiei, pe o perioadă de planificare financiară de minimum 5 ani;
- Societatea nu trebuie să se afle în stare de dificultate sau în faliment, în incapacitate de plată. Şi-a îndeplinit toate obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetul general consolidat şi bugetul local, nu a suferit condamnări definitive, urmare a unei conduite profesionale împotriva legii.
- Depunerea dosarului de finanţare trebuie însoţită de certificatul de înregistrare a firmei, cazierul fiscal etc.
- Societatea trebuie să facă dovada cofinanţării din valoarea cheltuielilor eligibile (conform Ghidului solicitantului), precum şi a tuturor cheltuielilor neeligibile.
- Proiectul de investiţie trebuie să conducă la creşterea ocupării forţei de muncă, respectând principiul nediscriminării şi a egalităţii de şanse;
- La grila de evaluare tehnico-economică, punctajul este acordat în funcţie de indicatori precum: vârsta solicitantului (până în 40 ani), localizarea geografică a proiectului, indicatori financiari care demonstrează viabilitatea investiţiei, menţinerea locurilor de muncă, angajarea de personal nou în funcţie de valoarea finanţării solicitate, gradul de inovare, ponderea activelor corporale solicitate, suprafaţa nou construită.
• "Vertical Finance": Sectorul public nu este competent să absoarbă fonduri comunitare
Circa 70% din fondurile comunitare se adreseză unităţilor administrativ teritoriale (administraţii publice centrale, judeţene, locale, instituţii publice deconcentrate la nivel regional), adică sectorului public, incapabil să absoarbă banii europeni, ne-a declarat Ciprian Iorga, director în cadrul "Vertical Finance". Domnia sa ne-a spus: < Banii europeni nu sunt absorbiţi de sectorul public. Nu există hotărâre, competenţă şi destul profesionalism în rândul personalului de conducere al organelor publice >.
Rezultă că doar 30% din fondurile europene alocate ţării noastre până în 2013 se adresează mediului privat, unde concurenţa este destul de mare şi gradul de absorbţie ridicat. Cei care vor să apeleze la fonduri comunitare trebuie să ştie că circa 30-50% din investiţie este aport propriu, restul de 50-70% fiind alocat de Uniunea Europeană şi statul român. În cazul proiectelor publice, sprijinul financiar de la UE este de 98% din valoarea proiectului, 2% fiind contribuţia beneficiarului finanţării.
Cele mai frecvente proiecte depuse de privaţi sunt pentru producerea şi distribuţia de energie din surse regenerabile, modernizarea şi extinderea producţiei, dezvoltarea micro-întreprinderilor, achiziţionarea de echipamente şi utilaje.
Ciprian Iorga susţine că cele mai mari probleme sunt la autorităţile de management, care dispun de personal ipuţin pentru gestionarea şi evaluarea dosarelor, insuficient calificat, fără experienţă în asemenea proiecte, promovând o birocraţie excesivă. Reprezentantul "Vertical Finance" a precizat: "Aceste autorităţi sunt netransparente în multe privinţe, prelungesc termenele de evaluare şi de contractare a banilor până la un an, nu comunică eficient cu beneficiarul sau cu firmele de consultanţă, evaluează dosarele după criterii subiective".
Alte probleme întâmpinate de privaţii care apelează la fonduri comunitare sunt neconcordanţele din Ghidurile solicitantului sau contradicţii între Ghiduri şi legislaţia naţională sau comunitară. "Vertical Finance" este o societate specializată în consultanţă pentru accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune, a surselor naţionale de finanţare. Totodată, firma oferă studii de piaţă, consultanţă în afaceri şi intermediere financiar-bancară.
Societăţile care au primit bani europeni, cu dosare întocmite de "Vertical Finance", însumează investiţii de circa 12.120.000 de euro, în medie 808.000 de euro pe proiect