Reporter: Vom avea, în sfârşit titluri de stat la Cota Bursei!
Varujan Vosganian: Listarea titlurilor de stat se suprapune peste cariera mea politică. Atunci când eram în fruntea Comisiei de Buget Finanţe, am adus în atenţie necesitatea listării titlurilor de stat. Acest proiect a fost, însă, blocat din cauza inflaţiei foarte mari. De altfel, orice proiect pe termen lung era blocat. În 2007, când am devenit ministru de finanţe, am reluat acest proces ajutat şi de contextul economic. În momentul lansării fondurilor de pensii, acestea trebuie să aibă în ce investi, pe piaţa de capital. Am urgentat listatea titlurilor, fapt ce a presupus proceduri complexe. A trebuit să lămurim problema depozitarilor. Ministerul de Finanţe face decontări prin depozitarul BNR, SaFIR. Am convenit ca SaFIR să fie depozitarul pentru titlurile de stat, iar Bursa de Valori Bucureşti a fost de acord. Am interconectat cele două depozitare, Depozitarul Central şi SaFIR, am efectuat teste, astfel încât să nu dea erori. A trebuit să modificăm unele regulamente, iar Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a făcut acest lucru. A fost făcută o convenţie între Bursa de Valori Bucureşti, Depozitarul Central, Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor.
Acum, avem o predictibilitate a economiei naţionale care ne permite să lansăm emisiuni de titluri de stat cu o perioadă mai lungă de maturitate. Singura procedură care a mai rămas este semnarea convenţiei de către BNR şi a unui contract între cei doi depozitari. Experţii BNR au aprobat deja proiectul, urmând ca mâine [n.n. - astăzi] să fie semnat în Consiliul de Administraţie. Preconizăm ca luni să avem o festivitate de lansare a titlurilor de stat la bursă.
Un alt motiv pentru care am urgentat acest proces a fost faptul că vrem să dăm un semnal investitorilor că avem încredere în BVB. Evoluţia titlurilor de stat la bursă ar putea da o anumită stabilitate pieţei. Ar putea marca chiar întoarcerea bursei la creşterile cu care ne-a obişnuit. Investitorilor trebuie să li se ofere şansa de a găsi mai multe produse la bursă. BVB are nevoie de investitori. Numărul jucătorilor la bursă este foarte mic. Avem nevoie să transformăm BVB într-o instituţie cu adevărat publică. Ironia este că BVB a avut un număr mare de investitori, având în vedere specificul privatizării în masă.
Reporter: La începutul anilor "90, titlurile de stat au fost o afacere adevărată şi poate acesta este motivul pentru care bancherii nu s-au îndurat să o scape din mână. Acum, când îi este permisă Bursei să participe şi ea, titlurile mai sunt o afacere aşa ca la începuturi?
Varujan Vosganian: Anul trecut, au fost lansate titluri de opt miliarde de lei, din care obligaţiuni de 4,5 miliarde. Sunt 26 de serii de titluri care vor fi listate. Aproximativ 15-20% din volumul acestor emisiuni va fi la bursă, restul rămânând pe piaţa interbancară. Când se vor dezvolta fondurile de pensii, vor pune o presiune mai mare. Sperăm să avem lichiditate pentru titlurile de stat la bursă, să nu se întâmple ca şi cu obligaţiunile municipale, care sunt atractive pentru deţinere, dar nu există motiviaţia să fie tranzacţionate.
Reporter: Deşi brokerii se plâng de absenţa "mărfii" de calitate în piaţa de capital, totuşi, atunci când au fost listate, pe rând, SIF-urile, băncile, obligaţiunile municipale, Petrom, "marfă" de calitate - nu s-a văzut diferenţa în dezvoltarea Bursei. De ce ar fi acum altfel?
Varujan Vosganian: Avem încredere în piaţa de capital şi am demonstrat acest lucru prin pregătirea listării Nuclearelectrica, la anul, a Companiei Energetice Naţionale sau a Hidroelectrica. Să vedem care va fi situaţia... Avem, de asemenea majorare la Transelectrica a cel puţin 10 puncte... Pentru toate acestea, avem nevoie de o aşezare a pieţei. Oferta publică la Transgaz, am făcut-o exact la timp. Am reuşit să strângem 70 de milioane de euro pentru investiţii prin intermediul BVB.
Reporter: Şi totuşi, pieţele noastre bursiere nu au reuşit să devină reprezentative pentru economia naţională...
Varujan Vosganian: Evoluţia bursei nu este sincronă cu evoluţia economiei româneşti. La jumătatea anului trecut, percepţia despre România era mai degrabă negativă. România era socotită o ţară vulnerabilă la şocuri internaţionale. De circa şase luni, este dată drept exemplu de creştere economică. Preconizăm că vom încheia anul cu investiţii străine directe de 9-10 miliarde euro.
În ceea ce priveşte situaţia energetică, Termoelectrica era anul trecut în pragul falimentului, acum am realizat două parteneriate importante cu E.ON şi ENEL. De asemenea, am realizat două parteneriate pentru Borzeşti şi Galaţi şi pergătim unul pentru Doiceşti, la finalul anului. Mai vrem ca Electrica Paroşeni să fie bancabilă, să poată lua credite pentru modernizări. Preconizăm investitţii de 2-3 miliarde de euro în perioada următoare.
Ciudat, perioada în care România a dovedit că nu este chiar atât de vulnerabilă a fost atât de nefavorabilă pentru bursă.
Reporter: Suntem în pragul alegerilor. Care sunt motivele de mândrie pentru Guvernul din care faceţi parte?
Varujan Vosganian: Suntem Guvernul care a reuşit să integreze România în UE şi care a reuşit dezvoltarea economică din punctul de vedere al indicatorilor agregaţi. Sigur, la nivel individual, unii au dus-o mai bine, alţii mai prost. România a devenit, însă, o ţară mediu dezvoltată. Acest Guvern a forţat dimensiunea investiţională a bugetului. Anul acesta vom ajunge ca procentul investiţiilor în PIB să fie de 18%, în 2004 era de 8-9%. Principala prolemă a bugetului este faptul că odată cu creşterea procentului investiţiilor, ar fi trebuit să scadă procentul salariilor în PIB. Nu salariile, ci procentul lor în PIB! Însă, nu am putut face o reformă a salariilor, într-un Parlament în care suntem minoritari.
În 1991-2004, media anuală a investiţiilor străine directe a fost de 1,5 miliarde euro, în timp ce între 2005 şi 2009 este de 7 miliarde euro. PIB-ul neagricol a avut o creştere medie de 8% pe 4 ani.
În ultimul an, am reuşit câteva lucruri importante. Am pus la punct infrastructura în educaţie. În câţiva ani, reparăm tot sistemul. S-a dat o soluţie sustenabilă pentru pensii. Salariul mediu brut s-a dublat în termeni nominali. Au fost înregistraţi peste 400.000 de salariaţi noi, numărul salariaţilor urcând la 4,8 milioane. Este pentru prima dată când depăşeşte numărul pensionarilor, de 4,6 milioane. Este vorba de pensionarii plătiţi din bugetul de pensii.
Am lărgit baza de impozitare. Am coordonat strategia energetică, investiţională şi politica fiscală. S-a ajuns la stabilitate fiscală... Fiscalitatea nu mai face obiect de dispută, cu excepţia taxei de poluare auro.
Pot afirma că Ministerul Finanţelor ar trebui, după toate aceste realizări, să se numească, de fapt, "Ministerul Dezvoltării Economice".
Reporter: Dar "Fondul Proprietatea" poate că ar trebui să nuanţeze această denumire...
Varujan Vosganian: Fondul Proprietatea, în ciuda aparenţelor, este un organism viu. Acum un an, era în agonie. Situaţia patrimonială era neclară, nu avea Consiliu de Supraveghere. Acum, s-a constituit Consiliul de Supraveghere, a fost convocată Adunarea Generală a Acţionarilor. Nu au existat constestări, declaraţii publice ale acţionarilor împotriva Fondului Proprietatea şi acesta are acţionari care devin vocali atunci când nu le convine ceva. S-au rezolvat problemele patrimoniale, aspectele legate de contribuţiile la Nuclearelectrica, Hidroelectrica, poziţia la Transgaz. De asemenea, Fondul Proprietatea s-a implicat în managementul companiilor din portofoliu, oferă un dividend mult mai mare acum, a fost selectat consultantul, o firmă cu o poziţie foarte bună, şi se aşteaptă oferte de administrare. Apoi, administratorul va avea la dispoziţie şase luni în care să definitiveze procedurile pentru listare.
Reporter: Cred că sunt în asentimentul actorilor pieţei de capital să spun că, din punctul său de vedere, numele Varujan Vosganian va rămâne asociat listării titlurilor de stat. Felicitări!
A fost făcută o convenţie între Bursa de Valori Bucureşti, Depozitarul Central, Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor.
Preconizăm ca luni să avem o festivitate de lansare a titlurilor de stat la bursă.
Sunt 26 de serii de titluri care vor fi listate. Aproximativ 15-20% din volumul acestor emisiuni va fi la bursă, restul rămânând pe piaţa interbancară.
Avem încredere în piaţa de capital şi am demonstrat acest lucru prin pregătirea listării Nuclearelectrica, la anul, a Companiei Energetice Naţionale sau a Hidroelectrica.
Preconizăm că vom încheia anul cu investiţii străine directe de 9-10 miliarde euro.
Ciudat, perioada în care România a dovedit că nu este chiar atât de vulnerabilă a fost atât de nefavorabilă pentru bursă.
România a devenit, însă, o ţară mediu dezvoltată.
Anul acesta vom ajunge ca procentul investiţiilor în PIB să fie de 18%, în 2004 era de 8-9%.
Au fost înregistraţi peste 400.000 de salariaţi noi, numărul salariaţilor urcând la 4,8 milioane. Este pentru prima dată când depăşeşte numărul pensionarilor, de 4,6 milioane.
Pot afirma că Ministerul Finanţelor ar trebui, după toate aceste realizări, să se numească, de fapt, "Ministerul Dezvoltării Economice".
1. Bun articolu
(mesaj trimis de sebastian în data de 24.07.2008, 15:22)
si cuprinzator, prezentind evolutia povestii in timp! De mirare ca iese un lucru bun..autorul a gresit titulul!! Domnilor si doamnelor de pe Bursa, in curind indivizi ca Chelu, Dinel, Dan Paul si Anghelache vor reprezenta o trista amintire!! Binele invinge!!