VIDEO La Hârseşti, copiii i-au determinat pe bătrâni să revină la portul popular

Unul dintre satele argeşene unde o parte din tradiţiile străvechi au reînviat şi unde costumul popular este purtat cu mândrie, în special de copii şi de tineri, la zile de sărbătoare, este Hârseşti. Aici, de mai bine de zece ani, directorul Căminului Cultural, Loredana Costache, îi angrenează pe copiii satului în activităţi diverse, insuflându-le iubirea de tradiţii şi de portul popular.

În acest peste un deceniu copiii au devenit adolescenţi, unii s-au căsătorit, însă au rămas prinşi în mreaja tradiţiilor şi continuă să cânte şi să joace, alături de cei mai mici, pe scena din localitate, dar şi pe scene din alte orase, din alte judeţe şi chiar din alte ţări, îmbrăcaţi în ii, în fote şi zăvelci, aşa cum le şade bine puilor de români, şi ambiţionându-se să câştige premiu după premiu.

În comuna Hârseşti din judeţul Argeş au prins viaţă Ceata Căluşarilor, Ansamblul de Dansuri Populare "Doruri de Câmpie", Grupul vocal "Doruleţul de Câmpie" şi taraful instrumental care a debutat chiar ieri pe scenă, de Ziua Comunei. Pentru că în fiecare an, de Rusalii, pe scena Căminului Cultural din localitate se joacă, se cântă şi se dansează româneşte, oamenii serbând ziua comunei lor, care tocmai a împlinit 400 de ani de la prima atestare documentară. Sărbătoarea "Căluşul la Hârseşti" este aşteptată cu nerăbdare tot anul şi marchează şi prima zi în care "se pleacă cu căluşul", ritualul ţinându-se toată săptămâna şi fiind îngropat a doua duminică de Rusalii, când, de obicei, este şi Festivalul de la Caracal, care are peste 50 de ani de tradiţie şi la care căluşarii din Hârseşti participă şi sunt laureaţi.

"Ceata Căluşarilor de la Hârseşti se distinge faţă de alte ansambluri de căluşari, pentru că joacă acel căluş original, ca ritual, chiar dacă pare uşor îmbătrânit. În această ceată cei mai mici băieţi au 10 ani şi joacă alături de cel mai bătrân, care are acum 70 de ani", ne-a dezvăluit Loredana Costache, adăugând: "Am înfiinţat «Doruri de Câmpie» prin anul 2012; am căutat profesionişti dintre dansatorii vechi ca să-i înveţe pe copii şi pe tineri paşii, strigăturile, orchestraţia. Sunt în jur de 25 de copii şi tineri în ansamblu, unii deja s-au căsătorit, au copii şi totuşi vin şi dansează de câte ori pot. Cel mai mic dansator este acum în clasa a patra şi cel mai mare are 25 de ani şi joacă cot la cot, au crescut alături de noi".

Directorul Căminului Cultural din localitate spune că formaţiile din sat sunt foarte solicitate: "Nu reuşim să facem faţă, nu putem merge peste tot pe unde suntem invitaţi să cântăm şi să jucăm. Suntem laureaţi naţionali, internaţionali, am fost în turnee în străinătate, am fost o săptămână la Cannes, la Monaco, suntem ambasadori ai dansului popular din sudul ţării, avem foarte multe premii, şi naţionale, şi internaţionale".

• De Sânziene, fetele din sat, îmbrăcate în costume populare, culeg plante tămăduitoare

Anul acesta sărbătoarea Rusaliilor se dublează, pentru că a doua zi de Rusalii coincide cu sărbătoarea de Sânziene, când este sărbătorită şi Ziua Universală a Iei. Nici aceasta nu trece neobservată pe lângă comunitatea de la Hârseşti. Loredana Costache ne-a povestit cum petrec ea şi fetele din sat această frumoasă zi de vară: "În ultimii vreo 12 ani, de Sânziene, sărbătoare căreia noi îi spunem Drăgaica - numele florii de pe câmp -, îmbrăcăm costumul popular şi mergem în diverse locuri din natură, la margine de zăvoi, pe câmp, pe deal, în pădure şi adunăm plante de leac. Inlcusiv am încercat să păstrăm rânduiala de a nu vorbi pe tot drumul, iar bucuria cea mai mare este la final, când ne aşezăm şi împletim coroniţe. Ne întoarcem cu ele în sat şi, mulţi ani la rând, le-am aruncat peste casă, în centrul comunei, cum era datina odată. Mai mergem şi la biserică să ducem aceste plante de leac şi le lăsăm acolo să fie sfinţite, pentru că tot astăzi este şi Sărbătoarea Naşterii Sf. Ioan Botezătorul".

Dar satul şi fiii săi nu se îmbracă de sărbătoare numai de Rusalii şi de Sânziene, ci şi de Florii, de Paşte, de Crăciun, de Ziua Eroilor, de Ziua Naţională a Costumului Popular, merg la biserică şi cântă pricesne, colinde, cântece patriotice, cântece populare.

Loredana Costache ne-a povestit ce face ea împreună cu copiii săi, de Ziua portului românesc: "Înainte, în fiecare an în cea de a doua duminică din mai - când serbăm Ziua Naţională a Costumului Popular -, mergeam la parada de la Mioveni. De doi ani însă, am decis să marcăm aici, în sat, această sărbătoare. Mergem cu copiii, îmbrăcaţi în straiul nostru popular, cu instrumentele muzicale, pe jos sau în căruţă, prin sat. Impactul şi bucuria oamenilor sunt foarte mari. Atunci, oamenii scot din lada de zestre ce au mai de preţ. Vreau să evidenţiez faptul că şi femeile din biserică au început să vină duminica şi de sărbători în ie. Au luat exemplul copiilor şi tinerilor, care merg la biserică îmbrăcaţi în straie populare de Crăciun, de Paşte, de Florii şi nu numai, cântând colinde, pricesne etc. Culmea este că cei mici i-au determinat pe cei în vârstă să se întoarcă la costumul popular. Am avut surpriza ca unele femei să-mi spună că aveau de gând să se înmormânteze în costumul popular, dar că s-au gândit să-l scoată de la naftalină şi să-l poarte cât sunt în viaţă. Am primit şi eu ii, fote de la femeile din sat - "Ia-le mamă şi poartă-le, că le mănâncă moliile!". Aceste lucruri mă bucură foarte mult, pentru că noi, în sudul judeţului, pierduserăm aceste tradiţii şi obiceiuri, dar am avut o oarecare continuitate cu căluşul, pe care l-am reînnădit, am câştigat programe europene în acest segment, am cumpărat costume, ne-am documentat, am adus copiii lângă mine, am citit, am adunat informaţii şi am început să avem activităţi culturale şi populare din ce în ce mai multe".

• Fetiţele de la Atelierul de meşteşuguri din Hârseşti cos ii

De doi ani, în cadrul Şcolii Populare de Artă şi Meserii, la Hârseşti se organizează Atelierul de Meşteşuguri - cusut şi ţesut, dar şi o clasă de căluş şi una de taraf, după cum ne-a spus directorul Căminului Cultural, care ne-a povestit: "Copiii de la clasa de taraf sunt în anul al doilea şi anul acesta debutează pe scenă de Sărbătoarea Căluşului. La Atelierul de meşteşuguri, fetiţele cos şi ţes - au început cu semne de carte, apoi au trecut la feţe de masă, globuleţe, mărţişoare cusute de ele, iar acum câteva fete cos ii. Avem şi fetiţe de şapte ani şi chiar şi două mămici care sunt înscrise la atelier".

De altfel, după cum ne-a spus sursa citată, activităţi la Cămin se desfăşoară săptămânal, pentru că săptămânal se ţine atelierul de meşteşuguri, de două ori pe săptămână se fac repetiţii la căluş şi la dansuri, de asemenea au loc repetiţii cu grupul vocal "Doruleţul de Câmpie" (care a câştigat un festival al filmului religios pentru tineret, în urmă cu câţiva ani).

În fiecare săptămână, la Hârseşti se organizează şezători literare; şezătorile încep undeva în noiembrie şi se terminăm de Dragobete, ne-a mai povestit Loredana Costache: "Am reînviat povestea cu şezătorile, iar o dată pe lună sau o dată la două luni facem şezători mari, şi cu vecini din alte comune. De asemenea, Hora Satului, pe care o facem de Paşti şi de Crăciun, este o manifestare foarte frumoasă, care şi-a regăsit rostul.

Lucrăm şi la Monografia localităţii şi încercăm să o lansăm în toamnă, de Ziua Satului Românesc, iar acum strângem obiectele pentru înfiinţarea unui Muzeu al Satului. Am făcut proiectul şi discutăm asupra locului unde va fi amplasat. Intenţionăm ca anul viitor să începem să-l construim şi în doi ani să-l avem, să fie un loc unde oamenii să-şi poată petrece timpul liber, un loc de tihnă pentru hârseşteni".