Viitorul climatic al lumii se "joacă" în Egipt

Următoarele două săptămâni sunt foarte importante pentru viitorul climatic al omenirii. Peste 100 de şefi de stat şi de guvern au confirmat că vor ajunge în Egipt, unde se vor alătura numeroşilor reprezentanţi ai guvernelor, instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale, ai companiilor şi ai societăţii civile, pentru a participa la COP27, care are loc în perioada 6 - 18 noiembrie. Pe parcursul celor două săptămâni de negocieri, Româ­nia va fi reprezentată de preşedinte, de miniştri şi de o echipă tehnică. Delegaţia română la cea de a 27-a Conferinţă a Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) care are loc în Egipt, la Sharm El-Sheikh, va susţine poziţia comună a Uniunii Europene, agreată în cadrul Consiliului de Mediu din 24 octombrie. Angajamentul UE şi al statelor sale membre vizează atingerea neutralităţii climatice în Uniune până în 2050, în vederea îndeplinirii Acordului de la Paris. În plus, angajamentul prevede şi obiectivul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% comparativ cu 1990 până în anul 2030. Potrivit unor surse oficiale, în cadrul reuniunilor de coordonare ale Uniunii Europene, România va susţine ideea de a se promova cât mai eficient nivelul de ambiţie declarat prin actualul angajament al Uniunii, pus în aplicare prin pachetul legislativ "Fit for 55". Astfel, România va sublinia importanţa respectării, în continuare, a principiilor care au ghidat, până în prezent, politicile UE în domeniul schimbărilor climatice, respectiv: echitate, solidaritate, flexibilitate şi integritate de mediu. De asemenea, România consideră că un succes al COP27 l-ar reprezenta obţinerea unei decizii pe tema atenuării schimbărilor climatice. Mitigation Work Programme (MWP) ar trebui să înceapă în anul 2023 şi să dureze până în 2030 sau cel puţin până când decalajul de atenuare este suficient închis.

Pentru România este foarte important să participe la discuţiile din cadrul COP27 referitoare la Programul de lucru Glasgow - Sharm-el-Sheikh (Glasgow-Sharm el-Sheikh Work Programme), atât prin prisma faptului că ţara noastră susţine diverse proiecte şi iniţiative privind adaptarea şi atenuarea în ţările în curs de dezvoltare, cât şi ca urmare a faptului că România este angajată în consolidarea rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţii faţă de schimbările climatice, arată sursele citate. România continuă implementarea măsurilor privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, lucrând în prezent la revizuirea Strategiei Naţionale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNACS) pentru perioada 2022 - 2030 cu perspectiva anului 2050 şi elaborarea unui nou Plan Naţional de Acţiune (PNASC) pentru implementarea acesteia, în cadrul proiectului RO-ADAPT.

Totodată, România este parte a iniţiativei Misiunea de inovare în agricultură pentru climă (AIM for Climate), care a fost lansată oficial în 2021, la Conferinţa COP26 de la Glasgow, de către Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite. Agricultura inteligentă din punct de vedere climatic ajută la transformarea sistemelor agricole în vederea creşterii durabile a productivităţii agricole, la adaptarea acestui sector la schimbările climatice şi la reducerea/eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră din activităţile aferente. La Summitul implementării climatice participă şi preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele conduce delegaţia României la COP27 şi va susţine Declaraţia naţională care va deschide negocierile tehnice ce vor avea loc pe parcursul celor două săptămâni de reuniune. Preşedintele Iohannis va participa şi la întâlniri multilaterale şi bilaterale. La iniţiativa preşedintelui Iohannis, România va găzdui, alături de Cehia - ţară care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene -, un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educaţiei privind schimbările climatice. "Preşedintele Klaus Iohannis sprijină efortul global de combatere a cauzelor şi efectelor schimbărilor climatice, perspectivă care va fi subliniată şi în dezbaterile prilejuite de acest eveniment care se desfăşoară la cel mai înalt nivel, în prezenţa a peste 100 de şefi de stat şi de guvern", a informat Administraţia Prezidenţială.

La COP27 se va discuta şi despre necesitatea utilizării celor mai bune practici şi a celor mai avansate tehnologii şi metodologii bazate pe ştiinţă în vederea raportării informaţiilor referitoare la gazele cu efect de seră. Asimilarea şi înţelegerea elementelor discutate cu privire la cadrul de transparenţă sub prevederile Acordului de la Paris vor avea ca efect benefic îmbunătăţirea capacităţii şi acurateţei raportărilor la nivel naţional. În cadrul discuţiilor care vor avea loc la COP27, părţile vor fi invitate să dezbată şi modalităţile de îmbunătăţire a sprijinului pentru consolidarea capacităţii instituţionale, creşterea gradului de conştientizare şi o mai mare implicare a punctelor focale naţionale privind Acţiunea pentru Împuternicirea Climatică (Action for Climate Empowerment, ACE). Dacă proiecţiile pentru acest an se vor confirma, cei opt ani din perioada 2015-2022 vor fi cei mai calzi ani înregistraţi vreodată, a avertizat duminică Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), într-un raport considerat a fi o "cronică a haosului climatic", relatează AFP. "În timp ce summitul COP27 începe, planeta noastră trimite un semnal de primejdie", a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP27, de la Sharm el-Sheikh. Această "cronică a haosului climatic" arată "atât de clar că schimbarea are loc cu o viteză catastrofală, devastând vieţi pe fiecare continent", a adăugat el, cerând ca "acţiuni ambiţioase şi credibile" să fie abordate în cele două săptămâni ale acestei conferinţe climatice desfăşurate în Egipt. Cu o temperatură medie estimată cu 1,15 grade Celsius mai mare decât în perioada preindustrială, se aşteaptă ca anul 2022 să se situeze "doar" pe locul al cincilea sau al şaselea al acestor cei mai calzi ani înregistraţi vreodată, datorită influenţei neobişnuite, pentru al treilea an consecutiv, al fenomenului la La Ninia care antrenează o scădere a temperaturii. "Dar acest lucru nu inversează tendinţa pe termen lung; este doar o chestiune de timp până când se va înregistra un nou an mai cald", a insistat agenţia specializată a ONU. Dovadă a acestei tendinţe, "cei opt ani din 2015 până în 2022 vor fi probabil cei mai calzi opt ani înregistraţi vreodată", a estimat OMM, care îşi va publica evaluarea finală în 2023. Temperatura medie în deceniul 2013-2022 este estimată la 1,14 grade Celsius peste cea din perioada preindustrială. Acordul de la Paris urmăreşte să limiteze încălzirea globală cu mult sub două grade Celsius, chiar cu 1,5 grade Celsius. "Concentraţiile de CO2 din atmosferă sunt atât de mari încât obiectivul de 1,5 grade Celsius (...) este abia de domeniul posibilului", a declarat directorul OMM, Petteri Taalas. "Este deja prea târziu pentru mulţi gheţari şi topirea va continua timp de sute sau chiar mii de ani, cu consecinţe majore pentru aprovizionarea cu apă", a adăugat el. Planeta a fost, de asemenea, lovită în acest an de o avalanşă de evenimente extreme, de la inundaţii istorice în Pakistan până la valuri de căldură repetate în Europa şi seceta prelungită în Cornul Africii.