ZIARUL BURSA A ANTICIPAT CELE DOUĂ NUMIRI: Eduard Hellvig la SRI, Floarea Şerban la şefia Romarm

Actualizare 12:13 Tăriceanu: "Hellvig nu s-a făcut remarcat în PNL"

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, nu a vrut să comenteze competenţele lui Eduard Hellvig, propus de Iohannis pentru şefia SRI, declarând că nu l-a remarcat cât timp au fost colegi în PNL, scriu surse din presă.

Fostul premier a explicat: "Pe domnul Hellvig îl cunosc destul de puţin. Nu era o prezenţă care să se fi făcut remarcată în mod deosebit în PNL. Şi, de aceea, nu îmi pot permite să fac alte comentarii la adresa sa cu privire la competenţele politice sau profesionale pe care le are, dar trag concluzia că, din moment ce a fost nominalizat de preşedinte, aceasta este cea mai bună propunere pe care a putut să o facă şi sigur că Parlamentul va trebui să trateze în mod legal, constituţional această chestiune".

Tăriceanu a mai spus că, după ce se va consulta cu colegii din PLR şi din coaliţia de guvernare, va anunţa un punct de vedere legat de această nominalizare.

"Trebuie să vedem dacă ne inspiră încrederea că serviciile vor funcţiona sub o conducere fermă, capabilă să strunească şi, eventual, să cenzureze excesele pe care de foarte multe ori puterea le generează", a punctat preşedintele Senatului.

Liderul senatorilor nu a comentat nici faptul că fostul director al SRI, George Maior, a fost numit din rândurile Opoziţiei, iar Hellvig este considerat un apropiat al lui Iohannis.

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului ar putea discuta luni nominalizarea lui Eduard Hellvig pentru funcţia de director al SRI, a anunţat astăzi Călin Popescu-Tăriceanu. Hellvig ar urma să fie audiat în comisiile de specialitate, apoi va fi convocat plenul reunit al Parlamentului, ca să voteze propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, a explicat şeful Senatului.

Tot luni, grupurile parlamentare PSD vor decide asupra propunerii privind desemnarea lui Eduard Hellvig la şefia SRI, a anunţat astăzi liderul partidului, premierul Victor Ponta, adăugând că, din punctul de vedere al social-democraţilor, ar fi fost mai bine ca Serviciul Român de Informaţii să fie condus de o persoană neimplicată politic.

Preşedintele PSD a declarat: "Am fost informat de către preşedinte personal despre propunerea pe care o va face. Vă daţi seama că împotriva lui Edi Hellvig nu am absolut nimic, ba mai degrabă contrariul, am lucrat foarte bine împreună şi ca ministru în Guvern, şi ca secretar general al PNL. E unul dintre cei care cu am pus bazele USL şi am trecut prin momente foarte grele. Ca să citez aşa din propagandă, este alături de mine, de Crin Antonescu şi de Liviu Dragnea co-autor la lovitura de stat din 2012. Strict asupra persoanei domnului Hellvig nu am absolut nimic, dimpotrivă, ba chiar cred că este un om echilibrat şi care poate să-şi facă foarte bine datoria. Noi, ca principiu, am considerat că la conducerea serviciilor ar fi fost, din punctul nostru de vedere, mai bine o persoană neimplicată politic, dar e dreptul preşedintelui să propună acest lucru".

Întrebat cum va vota, Ponta a răspuns că va opta în conformitate cu votul grupurilor parlamentare din care face parte.

Prim-ministrul a adăugat: "Trebuie să discutăm doar această problemă de principiu, pentru că ea pornea de la un lucru care s-a spus foarte des - să nu fie toată puterea doar de la un singur partid. Acum am înţeles că de fapt asta se aplică la PSD. Doar de la PSD nu trebuie să fie toată puterea. Dacă e din alt parte, nu e o problemă. Dar nu e singura dezbatere în public în care nu se păstrează aceleaşi principii pentru toţi. Dar, din punctul meu de vedere, ca persoană, cred că propunerea e bună. Care va fi decizia în grupuri o să vă spunem luni".

(V.B.)

---

Actualizare 09:16 UNPR îl va susţine pe Hellvig, propus de Iohannis la şefia SRI

Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) a anunţat, în această dimineaţă, că salută decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a-l propune pe Eduard Hellvig ca director SRI şi că va susţine această propunere, potrivit unui comunicat trimis redacţiei.

"Salutăm decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a propune un director SRI în persoana lui Eduard Hellvig. UNPR va susţine această propunere, aşa cum a susţinut şi creşterea bugetului pentru Apărare, tocmai pentru că aceste propuneri răspund unor exigenţe majore ce ţin de stabilitate şi de apărarea interesului national", se arată în documentul citat.

UNPR susţine "fără rezerve" coaliţia de guvernare din care face parte şi, în egală măsură, deciziile preşedintelui Iohannis "menite să aducă stabilitate, eficienţă şi performanţă în Armată, servicii de informaţii şi Justiţie", în acord cu prerogativele sale constituţionale.

"Confruntarea între partide, competiţia şi polemica nu trebuie să afecteze buna funcţionare a instituţiilor fundamentale ale ţării: Armata, Serviciile de informaţii şi Justiţia", punctează progresiştii.

"Rămânem loiali parteneriatului corect cu PSD, alături de care formăm Alianţa de Centru-Stânga, şi vom continua colaborarea foarte bună pe care o avem atât în Guvernul condus de Victor Ponta cât şi în Legislativ", mai scriu reprezentanţii UNPR.

În acelaşi timp, UNPR menţionează că susţine şi orice act politic sau instituţional ce are în vedfere consolidarea stabilităţii.

"Un astfel de act este, fără îndoială, desemnarea de noi directori pentru Serviciul Român de Informaţii şi pentru Serviciul de Informaţii Externe. Mai ales în actualul context de securitate şi în faţa provocărilor interne şi externe cărora România trebuie să le facă faţă, tergiversarea din raţiuni politice a unor astfel de numiri ar fi un gest contrar interesului national", mai scriu membrii UNPR.

(V.B.)

---

Actualizare 07:39 Iohannis: "Serviciile nu sunt instituţii oculte"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri seară, la un post TV, că serviciile de informaţii nu sunt instituţii oculte, unde se întâmplă lucruri curioase, adăugând că este necesar ca ele să fie controlate eficient, în cel mai bun caz de către Parlament.

Şeful statului a adăugat: "Nu am făcut eu încă o analiză, măcar petru mine, fiindcă nu trebuie să dau eu note, cuiva, de la Parlament. (..) Putem să vedem cu toţii că există un pachet de legi privind siguranţa naţională, care stau de mult în Parlament, şi cred că în aceste legi este abordată şi partea de control parlamentar. Până la urmă, nu doar Parlamentul vrea să aibă un control mai eficient, şi serviciile, şi unii şi alţii mi-au spus că ei îşi doresc un control eficient".

Iohannis a mai arătat că, printr-un control eficient, "nu apar tot felul de poveşti": "Dacă există un control clar şi transparent, atunci nu va veni nimeni să spună o poveste ca din filmele cu spioni, şi să fie şi crezut. Aici nu vorbim de nişte instituţii oculte, vorbim de instituţii de bază ale statului român, care s-au reformat, s-au modernizat şi îşi fac treaba şi atunci e clar că o conducere civilă bună şi un control parlamentar bune, eficient, corect, îi ajută şi pe unii, şi pe alţii. Trebuie să ieşim o dată şi o dată din această sferă în care unii au impresia că acolo la Servicii se întâmplă lucruri absolut curioase şi nelalocul lor. Se întâmplă lucruri ca între profesionişti".

Întrebat dacă este convins că nu se întâmplă nimic curios la serviciile de informaţii, Klaus Iohannis a replicat afirmativ, adăugând că domnia sa doar coordonează serviciile, dar controlul este parlamentar.

"Este normal ca acest control să fie în funcţiune şi să fie eficient, spre beneficiul ambelor părţi. Este nevoie de un control eficient. Când voi avea o analiză internă, şi doar pentru mine, a modului cum se întâmplă acum, o să vă spun dacă vreau să fie mai eficient", a mai spus Iohannis, menţionând că o astfel de analiză nu se poate face repede.

"Până nu sunt noi directori pe funcţii, nu este rezonabil să ne ocupăm de un astfel de demers", a afirmat Klaus Iohannis.

(Valentin Busuioc)

---

Preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a nominalizat aseară, pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, pe Eduard-Raul Hellvig şi, conform prevederilor constituţionale, i-a înştiinţat printr-o scrisoare oficială pe preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului despre această nominalizare.

Numirea a fost anticipată de ziarul "BURSA", încă din ziua demisiei lui George Maior.

Pe 28 ianuarie, ziarul BURSA a publicat, în ediţia tipărită: "Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, şi-a înaintat astăzi demisia de la conducerea SRI preşedintelui României, iar Klaus Iohannis a acceptat-o, informează Administraţia Prezidenţială. Pentru preluarea şefiei SRI este vehiculat numele lui Eduard Hellvig, în timp ce pentru SIE ar fi favorit Mihai Răzvan Ungureanu".

Ştirea reprezintă exclusivitate a ziarului BURSA, în condiţiile în care restul presei nici măcar nu a pomenit de el.

În cursul zilei de ieri, Klaus Iohannis a avut întâlniri cu liderii partidelor politice parlamentare şi le-a adus la cunoştinţă propunerea pentru şefia SRI. "Am vorbit cu cei doi preşedinţi, preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Probabil, în cursul săptămânii viitoare, Parlamentul va lua în dezbatere această chestiune", a mai spus preşedintele României. Domnia sa a anunţat că în perioada următoare va face o nominalizare şi pentru Serviciul de Informaţii Externe.

Eduard Raul Hellvig este europarlamentar PNL, fiind considerat un apropiat al preşedintelui Klaus Iohannis, alături de care a stat în campania prezidenţială. Hellvig a fost extrem de apropiat şi de fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, fiindu-i chiar consilier personal, iar înainte a fost membru al PC.

Eduard Hellvig a precizat pe o reţea de socializare: "Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Sper ca, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate.

Interesul naţional înseamnă, în actuala etapă a democraţiei româneşti şi conform voinţei cetăţenilor, consolidarea statului de drept. De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanţei - în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar şi al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale.

Ţin, totodată, să precizez de pe acum că sunt ferm convins că o democraţie funcţională are resorturile necesare pentru ca statul şi propriii cetăţeni să se afle întotdeauna de aceeaşi parte a baricadei. Cu o condiţie: ca toate instituţiile să acţioneze conform regulilor democraţiei şi ale societăţii deschise".

ANI a anunţat în noiembrie 2012 că a constatat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor de către Eduard Raul Hellvig şi alţi doi miniştri - Ovidiu Silaghi şi Liviu Pop, dar şi de către secretarul general adjunct al Guvernului, Dan Mihalache. După anunţul ANI, Eduard Hellvig a demisionat şi a spus că în cazul în care se va demonstra suspiciunea de incompatibilitate nu va mai fi niciodată ministru, însă în caz contrar aşteaptă demisiile celor care l-au acuzat: "Este vorba de suspiciune de incompatibilitate, aşa cum am primit adresa de la ANI. În momentul în care voi avea o decizie definitivă de la justiţie, dacă se va demonstra că am fost incompatibil, eu, Eduard Hellvig, niciodată nu voi mai fi ministru în România, asta garantez", a spus Hellvig.

În decembrie 2014, Înalta Curte i-a dat dreptate lui Hellvig în procesul cu ANI, în urma unei decizii definitive.

• O nouă conducere la "Romarm"

Floarea Şerban, prima femeie general din Armata Română a preluat conducerea Romarm, fostul director al producătorului de armament fiind arestat recent pentru abuz în serviciu, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.

În 12 februarie, ziarul BURSA a anunţat: "Floarea Şerban, prima femeie general din Armata Română, ar putea fi numită director general la Romarm, înlocuindu-l astfel pe Dan Tache, reţinut recent de DNA pentru infracţiunea de abuz în serviciu, potrivit unor surse din industria de apărare. Potrivit acestora, doamna Floarea Şerban, care s-a ocupat de înzestrarea armatei în cadrul Ministerului Apărării, a vizitat uzinele de apărare, cunoaşte realitatea în ceea ce priveşte activitatea «Romarm»".

Mihai Tudose, ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, a declarat că va sprijini "relansarea şi revitalizarea" Romarm şi că activitatea companiei trebuie să se bazeze pe "înalte principii de etică şi morală" şi să fie guvernată de "un înalt spirit de legalitate", potrivit comunicatului.

Directorul Romarm, Dan Tache, şi şeful sucursalei din Braşov a companiei, Aurel Velţan, au fost arestaţi săptămâna trecută pentru abuz în serviciu, în legătură cu încheierea ilegală a unor contracte de prestări servicii cu Gold Trans Tur, care a încasat peste 770.000 de lei fără a executa serviciile prevăzute.

Floarea Şerban, general-maior în rezervă, a fost secretar de stat pentru Armamente la Ministerul Apărării Naţionale din mai 2012 până în aprilie 2013. Până să fie trecută în rezervă, Floarea Şerban a condus Direcţia de Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN. Floarea Şerban, prima femeie general din Armata Română, a fost avansată în grad, la sfârşitul anului 2009, devenind, din general de brigadă cu o stea, general maior cu două stele.

În aprilie 2013, Floarea Şerban a fost pusă sub învinuire pentru obţinerea nelegală a locuinţei de serviciu, fiind acuzată de participaţie improprie la abuz în serviciu, în dosarul în care mai sunt cercetaţi Corneliu Dobriţoiu, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru şi Mircea Chelaru.

Avocatul generalului în rezervă Floarea Şerban, Dan Cimpoeru, a declarat la acea vreme că aceasta nu a comis nicio ilegalitate. Avocatul a mai precizat că declaraţia clientei sale depusă cu ocazia solicitării unei locuinţe de serviciu nu este falsă, ca în cazul altor generali cercetaţi în acest dosar, şi reflectă întru totul adevărul.

Avocatul a mai spus că, la momentul dobândirii locuinţei, generalul Floarea Şerban, cadru activ la acel moment, a dat o declaraţie pe proprie răspundere în care a arătat că stă într-o garsonieră confort doi, de aproximativ 20 de metri pătraţi, context în care a solicitat locuinţă de serviciu de la MApN. Acesta a adăugat că Floarei Şerban i-a fost atunci atribuită o locuinţă de două camere, avocatul neprecizând locaţia sau suprafaţa imobilului.

Avocatul a mai arătat că în opinia lui şi în raport de cele două acte normative care sunt avute în vedere în acest caz, respectiv Legea 506/2004 şi un ordin al ministrului Apărării de la acea vreme, Floarea Şerban nu a încălcat legea, în contextul în care se prevedea că, dacă nu aveau un anume grad de confort, cadrele militare active puteau solicita locuinţe de serviciu, ceea ce a făcut şi clienta sa.