ZIUA FRANŢEI "Relaţiile franco-române se înscriu în parametrii modernităţii, ai inovaţiei şi ai schimbului de valori europene"

Reporter: Ziua Naţională a Franţei reprezintă pentru românii francofoni şi francofili un simbol al libertăţii şi egalităţii. Mai este acest simbol valabil după toată această perioadă de pandemie? Se mai poate vorbi despre libertate şi egalitate deplină?

Hélène Roos: Libertatea, egalitatea, alături de fraternitate sunt principiile fundamentale ale Republicii. Un principiu poartă în sine o valoare universală, ceea ce înseamnă că libertatea şi egalitatea vor fi întotdeauna de actualitate.

Şi, de fapt, chiar în jurul acestor principii am depus eforturi pentru a ne adapta în această perioadă de pandemie şi am respectat restricţiile impuse de criza sanitară ca o necesitate de a ne proteja atât echipa, cât şi publicul.

Reporter: Relaţiile culturale franco-române durează de secole. Cum le-aţi caracteriza în acest moment?

Hélène Roos: Relaţiile franco-române au evoluat urmărind cursul istoriei, iar astăzi, pe lângă faptul că sunt excelente, ele se înscriu în parametrii modernităţii, ai inovaţiei, ai schimbului de valori europene şi ai angajamentului în favoarea problematicilor globale precum lupta împotriva schimbărilor climatice. Legătura strânsă cu partenerii noştri români ne oferă posibilitatea unor schimburi concrete deosebit de importante, traduse în proiecte dezvoltate în cooperare.

Reporter: Pandemia, mai bine zis restricţiile, au afectat anul trecut şi la începutul lui 2021 activitatea Institutului Francez din România? Cum aţi continuat să organizaţi diferite evenimente culturale şi să răspundeţi tuturor solicitărilor în ultimul an?

Hélène Roos: Asemeni altor instituţii, Institutul Francez din România a fost nevoit să se adapteze constrângerilor impuse de criza sanitară. Astfel, pentru o perioadă de timp, activitatea noastră s-a desfăşurat online. Ceea ce ne-a permis să lansăm o ofertă de cursuri inovatoare şi adaptate celor care doresc să-şi dezvolte şi să aprofundeze cunoştinţele de limbă franceză. Am creat platforma Franceza 24/24, care permite oricărei persoane doritoare să urmeze online un parcurs structurat în funcţie de nivelul său lingvistic, la orice oră şi cu sprijin din partea unui profesor îndrumător. De asemenea, am avut o serie de schimburi pe diverse domenii: cultural, universitar, educativ sau interinstituţional. Am sprijinit, în acelaşi timp, o serie de reprezentanţi ai scenei artistice independente prin lansarea Rezidenţei de buzunar ("Residence de poche"), o rezidenţă de scriere destinată proiectelor literare, muzicale, cinematografice, dramaturgice sau de artă digitală. Am continuat să susţinem şi tinerii artişti ale căror lucrări au fost expuse pe gardul Institutului Francez din România la Bucureşti, în cadrul proiectului "Projet Dacia 77. L'art dans la rue"/ Proiect Dacia 77. Arta în stradă.

De remarcat este şi activitatea filialelor noastre precum, de exemplu, cea din Cluj-Napoca, care a adus un sprijin pentru artiştii emergenţi: La Cave este un spaţiu expoziţional, de expresie contemporană, un loc de expunere şi dialog, care pune în valoare proiectele transdisciplinare şi colaborative. Expoziţiile găzduite în La Cave au fost itinerate ulterior, chiar şi în spaţii exterioare.

Astăzi ne confruntăm cu noi provocări: să ne adaptăm unui public care a deprins noi obiceiuri, mai precis un public nou, consumator de conţinut digital. Institutul Francez din România vă aşteaptă la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, în cele patru filiale ale sale, cu o ofertă de cursuri de limbă, spectacole, filme, dar, pe lângă toate acestea şi cu o ofertă digitală pe care vă invităm s-o descoperiţi pe site-ul www.institutulfrancez.ro şi pe paginile noastre de Facebook.

Din agenda noastră trecută, menţionez totodată concertele din luna iunie ale artiştilor Cali şi Marc Fichel, care au făcut turnee în România, datorită implicării echipelor noastre din ţară; mai mult, am avut plăcerea de a organiza discuţii cu mari personalităţi franceze şi române la Timişoara, cu ocazia primei Nopţi a filozofiei/"Nuit de la philosophie". Am avut, de asemenea, conversaţii precum cea cu filosoful francez Monique Canto-Sperber despre libertatea de exprimare. Am promovat Forum Generation Egalite/Forumul Generaţia Egalităţii, un eveniment mondial co-prezidat de Franţa şi Mexic, prin organizarea în România a unor mese rotunde pe teme legate de egalitatea de gen. În luna iulie am susţinut reîntoarcerea cinema-ului francez în săli prin organizarea celei de-a 25-a ediţii a Festivalului Filmului Francez. Pentru a arăta susţinerea noastră într-un domeniu extrem de important -industriile culturale şi creative, am organizat o masă rotundă dedicată coproducţiilor franco-române.

Reporter: Intermedierea comunicării reprezintă uneori o şansă pentru unii cetăţeni de a face schimb de experienţă şi de a afla despre exemple de bune-practici din alte zone ale lumii. Aţi fost solicitaţi în acest sens de către mediul cultural sau mediul educaţional din ţara noastră pentru realizarea unor proiecte comune cu parteneri din Franţa? Dacă da, în ce domenii au fost realizate aceste proiecte?

Hélène Roos: Parteneriatele franco-române fac parte din activitatea cotidiană a Institutului Francez din România, iar eforturile noastre au continuat pentru menţinerea acestei dinamici.

Pe parcursul acestor luni am organizat în mod constant întâlniri şi cursuri de formare pentru profesorii de franceză în colaborare cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei (Organisation internationale de la Francophonie). La câteva dintre aceste seminarii am avut sute de participanţi şi am trecut, în unele cazuri, graniţele româneşti, ajungând şi în alte ţări din regiune.

Reporter: Cum poate influenţa Institutul Francez procesul educaţional din România şi reforma în educaţie şi, poate chiar, în cultură?

Hélène Roos: În calitate de Serviciu de Cooperare şi Acţiune culturală al Ambasadei Franţei în România, cultivăm relaţii permanente şi constructive cu administraţia publică din România, inclusiv cu Ministerul Educaţiei şi cu Ministerul Culturii. În cadrul acestei cooperări, un expert tehnic francez colaborează cu Ministerul Educaţiei în chestiuni privitoare la formarea profesională. Este vorba despre o iniţiativă importantă atât în Franţa, cât şi în România, de interes pentru elevi în ceea ce priveşte oportunităţile profesionale; este de impact, în egală măsură şi pentru angajatori, mai ales pentru companiile franceze care au sedii în România. Dintr-o perspectivă generală oferim susţinere în mod activ prin cursuri de formare pentru profesorii din reţeaua liceelor bilingve francofone din România. De menţionat faptul că am coordonat comunicarea între această reţea a liceelor bilingve francofone şi Consilierii de Comerţ Exterior ai Franţei, directori de companii franceze care şi-au asumat pentru fiecare liceu rolul de partener, ceea ce se traduce concret prin schimburi, stagii şi informaţii despre oportunităţi de carieră pentru elevi.

Reporter: În această perioadă se derulează Festivalul Filmului Francez, un eveniment cultural de tradiţie în ţara noastră, organizat de Institutul Francez din România, festival ce a ajuns la a 25-a ediţie. Ce noutăţi, spre deosebire de ediţiile anterioare, ante-pandemie, aduce în acest an acest festival?

Hélène Roos: Festivalul Filmului Francez din România este cel mai longeviv festival din România dedicat unei cinematografii naţionale şi într-adevăr a celebrat recent 25 de ani de existenţă, cu o ediţie aniversară, de vară, în 12 oraşe din ţară: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Arad, Braşov, Brăila, Constanţa, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Târgu Mureş. Proiecţiile au avut loc în săli de cinema sau spaţii culturale şi în aer liber, cu respectarea normelor sanitare care să garanteze siguranţa spectatorilor, dar şi online, pentru prima dată în istoria festivalului.

Încă de la primele ediţii, Festivalul Filmului Francez şi-a propus să pună în lumină vocile noi ale cinematografiei franceze. O secţiune nouă în cadrul Festivalului este Competiţia Tinerelor Talente - Scurtmetraj, care întăreşte, de asemenea, angajamentul Institutului Francez faţă de creaţia noului val de cineaşti francezi şi care a propus cinci titluri scurte, dar cu un parcurs festivalier deosebit. De la filme de animaţie la documentare, trecând prin ficţiune şi experimental, aceste titluri au surprins prin diversitatea, îndrăzneala şi creativitatea lor. Câştigătorul a fost desemnat de un juriu format din trei tineri critici de film - Flavia Dima, Georgiana Muşat şi Victor Morozov - şi va fi recompensat cu o rezidenţă de creaţie în cadrul programului "Residence de Poche" (Rezidenţa de buzunar al Institutului Francez din România).

Carte Blanche pentru cinci cineaşti români a fost cea mai specială noutate a acestei ediţii aniversare, dedicată cinefililor dornici să revadă titluri de referinţă semnate de Maurice Pialat, Bertrand Blier sau Robert Bresson. Pentru a celebra legăturile profunde care unesc cinematografia franceză de cea română, Adina Pintilie, Radu Jude, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu şi Cristi Puiu ne-au făcut onoarea de a propune şi de a introduce în faţa publicului câte un film francez care i-a impresionat sau i-a inspirat în mod deosebit.

O altă nouă secţiune a fost retrospectiva online "Le Meilleur du Festival du film français", prin care Festivalul şi-a onorat lunga istorie şi a propus spectatorilor să (re)vadă cinci filme din ediţiile sale anterioare, care au marcat debutul unor regizoare şi regizori ce s-au impus între timp ca nume inconturnabile.

Reporter: Care sunt plusurile şi minusurile din activitea Institutului Francez din România? Câte dintre evenimentele organizate de dumneavoastră au adresabilitate directă cetăţenilor care trăiesc în mediul rural şi, în special, copiilor care învaţă în comunele şi satele României? Aveţi proiecte derulate în domeniul activităţii extracurriculare şcolare?

Hélène Roos: Forţa Institutului Francez din România este dată de prezenţa pe care o are pe tot teritoriul ţării: la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Mai mult, colaborăm cu reţeaua Alianţelor Franceze la Braşov, Constanţa, Piteşti, Ploieşti şi Suceava - cea din urmă fiind inaugurată chiar anul acesta. În completare, universităţile româneşti primesc lectori francezi a căror activitate este co-finanţată şi de Institutul Francez. Toată această reţea acoperă întreaga ţară, iar echipa noastră are misiuni frecvente în diverse localităţi, cum a fost cazul recent al deplasării la Botoşani.

Activitatea noastră online ne oferă şansa de a ne adresa şi unui alt public. Cooperarea descentralizată între comunităţile locale franceze şi române, permite, datorită implicării primăriilor şi a regiunilor, să fie organizate activităţi cu o acoperire extinsă în toate oraşele şi satele respectivei regiuni. Reamintim cele 120 de înfrăţiri active între comunităţile franceze şi cele române.

În ceea ce priveşte activităţile extracurriculare, Institutul Francez din România are o ofertă lingvistică adaptată sezonului, pe timpul verii sau iernii, prin cluburi de vacanţă pentru copii şi adolescenţi atât cu prezenţă fizică, în toate cele patru oraşe unde suntem prezenţi, cât şi online.

Reporter: Turismul cultural reprezintă una dintre ramurile de activitate prin care cetăţenii Europei pot afla mai multe despre ţările de pe continent, despre obiceiuri şi tradiţii, lucruri care sunt menite să îi unească şi să nu îi dezbine. Există proiecte în acest sens la nivelul Institutului Francez din România?

Hélène Roos: Serviciul de Cooperare şi Acţiune culturală susţine cooperarea în domeniul turismului şi, în particular, al turismului cultural. Este un schimb preţios de expertiză la nivel european, fundamental pentru a menţine atractivitatea teritoriilor noastre. De exemplu, de câţiva ani organizăm Întâlnirile franco-române ale turismului, iar ultima ediţie - cea de-a XI-a - a avut loc recent la Timişoara, cu un public format din peste 80 de participanţi online şi peste 50 "in situ".

Reporter: Ce evenimente veţi mai organiza până la finalul acestui an?

Hélène Roos: Anul acesta ne alăturăm celebrării celor 140 de ani de la naşterea lui George Enescu prin organizarea unui concurs de compoziţie: Premiul Institutului Francez din România şi Château Pape-Clement, în parteneriat cu violonistul francez Nicolas Dautricourt.

Întoarcerea din vacanţa de vară, "la rentree", va fi consacrată susţinerii profesorilor de franceză şi reţelei şcolilor bilingve francofone. În această toamnă vom celebra atât literatura, căci vom organiza cea de-a noua ediţie a Premiului Goncourt - Alegerea României, cât şi "Novembre numerique"(Noiembrie digital), un festival internaţional dedicat creaţiei digitale în toate formele sale: de la jocurile video la realitatea imersivă, de la arta digitală la sunetul spaţializat, inteligenţă artificială, antreprenoriat digital, gameri şi educaţie digitală.

Pregătim, de asemenea, agenda în domeniile educativ şi cultural pentru Preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene, care începe în primul semestru al anului 2022.

Reporter: Mulţumesc!