ZIUA NAŢIONALĂ, SĂRBĂTORITĂ PRINTR-O EXPOZIŢIE LA NEW YORK Cristina Chiriac: "Ia românească şi-a câştigat statutul de ambasador al tuturor românilor peste hotare"

• "Ultimele conflicte regionale au accentuat sentimentul de identitate naţională"

"Flori de IE", împreună cu Institutul Cultural Român din New York organizează în perioada 1-11 decembrie un eveniment special, ENDLESS ROMANIA, o expoziţie unică de costume tradiţionale româneşti, ce va avea loc în incinta Institutului Cultural Român de la New York.

Fondatoarea proiectului "Flori de IE", doamna Cristina Chiriac, defineşte constituirea şi scopul colecţiei astfel: "Flori de IE este un concept de suflet, pe care ne dorim să îl descopere cât mai mulţi iubitori de artă, de tradiţii româneşti şi de frumos. Atât colecţia de ii vechi, cât şi piesele contemporane ce reproduc modelele autentice reprezintă o frântură din istoria neamului românesc, o poveste ce a dăinuit în timp, iar misiunea acestui proiect este aceea de a continua această poveste, de a o promova peste tot în lume şi de a nu lăsa ca această comoară inestimabilă, ia românească, să se piardă odată cu trecerea timpului".

În cadrul evenimentului ENDLESS ROMANIA, vor fi expuse parte dintre iile colecţiei "Flori de IE", 11 la număr, cu o vechime de peste 100 de ani.

Pentru "Flori de IE", ia romanească reprezintă unul dintre cele mai de preţ simboluri ale românilor, fiind un adevărat ambasador al României peste hotare.

Cristina Chiriac spune că a decis să sărbătoreasă Ziua Naţională a României, promovând frumosul tradiţional românesc peste hotare.

Reporter: Cum aţi caracteriza identitatea noastră naţională?

Cristina Chiriac: Identitatea noastră naţională este, în primul rând, un concept complex, ce variază ca însemnătate de la o persoană la alta. Pentru mine, identitatea naţională este un sentiment împărtăşit la nivel general de indivizi, o trăire puternică ce se află în sufletele noastre şi, din când în când, iese la suprafaţă în mod organic, natural. Este acea stare de bine, de mândrie că aparţinem unui popor în care ne regăsim pe noi înşine. Consider că identitatea noastră naţională este principala formă de apartenenţă, de identificare cu o colectivitate, este un produs al interesului cetăţenilor faţă de un istoric comun.

Reporter: Credeţi că poporul român are "conştiinţă naţională"? Care credeţi că sunt "punctele comune" ale românilor?

Cristina Chiriac: Cu siguranţă. Cred cu tărie că poporul român deţine o conştiinţă naţională destul de puternică. Poate la o prima vedere nu pare aşa, însă, cu fiecare persoană cu care intru în contact, reuşesc să regăsesc în ei sentimente de mândrie că sunt români, mulţi dintre aceştia având dezvoltat şi sentimentul de a-şi apăra ţara cu orice preţ, dorinţa aprigă de a vrea să schimbe ceva în bine. Mă bucură totodată că majoritatea acestor oameni sunt tineri; tineri cu iniţiativă, ambiţie şi speranţa într-un viitor mai bun. În opinia mea, românii învaţă, încetul cu încetul, să preţuiască din ce în ce mai mult valorile şi cultura pe care le-au moştenit de la strămoşi.

Punctele comune ale românilor stau în primul rând în bagajul de valori şi norme comune, precum: cultura, istoria, valorile democratice, motivele româneşti, simbolurile, moneda naţională etc.

Reporter: Ce loc ocupă portul popular în identitatea noastră naţională?

Cristina Chiriac: Portul popular, costumul popular românesc consider că este unul dintre elementele definitorii pentru orice român. Mai mult decât atât, consider sincer că ia românească şi-a câştigat statutul de ambasador al tuturor românilor peste hotare. Portul popular este o frântură preţioasă din trecutul glorios al românilor, este parte a identităţii noastre, este un element unic, special, ce ne diferenţiază de oricare altă naţiune. Se pune, însă, problema modului în care portul popular a fost asimilat, a modului în care acest concept şi cel de identitate naţională coexistă, pe baza percepţiilor şi nivelului de relaţionare a românilor cu acestea.

Reporter: Dispune poporul român de resurse culturale şi spirituale pentru a consolida identitatea naţională?

Cristina Chiriac: Poporul român este unul dintre popoarele ce deţin o moştenire culturală vastă. Suntem mândrii deţinători ai unor motive tradiţionale româneşti unice în lume, ce inspiră chiar şi marii designer în concepţiile lor, avem legende ce au făcut înconjurul lumii, meşteşuguri unice în lume, ce mai au loc chiar şi în prezent în micile sate româneşti. Varietatea de tradiţii, simboluri şi obiceiuri ce ne individualizează creează resurse spirituale puternice... ce pot susţine şi consolida identitatea naţională, recreând o Românie autentică.

Reporter: Protestele de stradă, de după tragedia din clubul Colectiv, au fost o manifestare a identităţii noastre naţionale?

Cristina Chiriac: Aşa cum se zice, din păcate, românii sunt cei mai uniţi atunci când se întâmplă o tragedie. Acest incident a emoţionat, deranjat şi supărat întreaga naţiune. A fost precum picătura ce a umplut paharul în ceea ce priveşte nemulţumirile accumulate, exprimate liber în stradă. Din păcate, motivul ce a unit poporul român de această dată a fost tragedia din clubul Colectiv. Însă, am reuşit să uimim întreaga lume prin solidaritatea de care am dat dovadă. Tinerii s-au simţit lipsiţi de apărare şi au fost copleşiţi de eveniment. Astfel, au ales să se unească, să îşi susţină şi exprime drepturile şi să reformeze România de astăzi, într-o Românie de încredere, de viitor.

Reporter: Prin ce identifici o persoană? Prin ce identifici o naţiune?

Cristina Chiriac: Am învăţat, privindu-i pe oameni, că fără ei nu există progres, prin urmare, nici viitor. Am învăţat de la oameni că numai împreună îşi pot clădi un destin. Am învăţat că o naţiune care se regăseşte pe sine în cuget şi simţiri nu mai este doar încrezătoare, ci şi puternică. Am învăţat că o naţiune indiferentă la viitorul ei este o naţiune care se condamnă singură.

Reporter: Ce valori ar trebui să îşi păstreze poporul român, în contextul globalizării şi integrării în UE? Cum putem să ne apărăm de acest fenomen?

Cristina Chiriac: Odată cu integrarea României în UE şi evoluţia fenomenului de globalizare, sunt de părere că poporul român trebuie să găsească un echilibru între identitatea naţională şi cea europeană. Tinerii trebuie să fie încurajaţi să îşi exprime propria identitate, chiar şi când iau contact direct cu membri ai altor culturi. Acesta poate fi un prilej de redescoperire a propriei ţări şi de reconectare la propriile valori şi elemente definitorii. Sunt din ce în ce mai multe persoane, în mod special tineri, care decid să urmeze studiile superioare în afara ţării, şi mai mult decât atât, aceştia hotărăsc să îşi clădească o carieră peste hotare. Uniunea Europeană a făcut demersuri semnificative pentru crearea unui sentiment de solidaritate socială, de comunitate europeană, însă odată ajunşi peste hotare, tinerii se autodefinesc în primul rând după propria naţionalitate. Cele mai recente eurobarometre, din primăvara anului 2014, arată o creştere a sentimentului de apartenenţă europeană în rândul tuturor categoriilor de vârstă, cu precădere în ceea ce îi priveşte pe tineri. În continuare, mai bine de jumătate dintre respondenţi se autodefinesc în primul rând după propria naţionalitate şi mai apoi după cetăţenia europeană, fapt extrem de relevant atunci când vine vorba despre disputa dintre cele două identităţi.

Reporter: Conflictele din regiune au făcut sentimentul de identitate naţională mai puternic?

Cristina Chiriac: Ca o părere personală, cred că ultimele conflicte regionale au accentuat acest sentiment de identitate naţională. Cred că acest sentiment a fost la fel de puternic dintotdeauna, însă acum au reuşit să se reunească cu toţii sub aceleaşi trăiri, dorind să recreeze un spaţiu politic optim pentru economia şi dezvoltarea ţării.

Reporter: Conceputul de "interes naţional" a fost bagatelizat. Consideraţi că, în contextul globalizării, mai putem vorbi despre un "interes naţional"?

Cristina Chiriac: Fiecare popor îşi are propriile obiective şi idealuri, atât economice, politice, culturale sau sociale, iar acestea contribuie la interesul naţional. Am aflat din istorie că destinul unei naţiuni se scrie prin fapte. Am aflat din democraţie că dacă noi, românii, vrem să fim o naţiune, trebuie să încetăm să gândim ca o populaţie. O naţiune este clădită pe: oameni, fapte, viitor.