ZIUA UNIVERSALĂ A IEI / ANDREEA TĂNĂSESCU, FONDATOAREA LA BLOUSE ROUMAINE: "Avem nevoie de o altă viziune pentru abordarea meşteşugului şi artizanilor"

• "Mulţi artizani au plecat din ţară din cauza pandemiei" • "Interesul pentru ie este foarte mare, atât în ţară, cât şi în exterior, şi depăşeşte capacitatea noastră de producţie"

Reporter: Ce înseamnă pentru dumneavoastră ia?

Andreea Tănăsescu: Pentru mine, ia este legătura cu mama, bunica, străbunica şi cu toate femeile românce care au dat lumii această operă de artă.

Reporter: Cum sărbătoriţi în acest an Ziua Universală a Iei, după o perioadă de mai bine de un an marcată de restricţii pe fondul pandemiei?

Andreea Tănăsescu: În acest an, tema noas­tră este "Natură şi Meşteşug", tocmai pentru că după un an de resticţii simţim nevoia să ne reconectăm cu natura, să ne reconectăm cu noi. Le-am propus tuturor comunităţilor să celebreze ia în natură, să promoveze meşteşugarii, artizanii care o realizează, iar în acest context, chiar acum (n.r. - ieri) suntem în Parlamentul României, la Senat, unde avem o mică expoziţie dedicată Cristinei Niculescu, femeia care a salvat borangicul, mătasea naturală românească. O onorăm ca fiind singurul artizan ce realizează ii - de la fir până la produsul final - ţesute şi create în România, în comuna Stoeneşti, judeţul Vâlcea.

Reporter: Cum v-a afectat pandemia activitatea?

Andreea Tănăsescu: Pentru noi, cele mai multe probleme au fost anul trecut. Suntem o organizaţie non-guvernamentală şi a fost destul de dificil să trecem în special peste problemele financiare, pentru că nu am mai avut sponsori, niciun fel de susţinere. Dar, ne-am repliat şi, în 2020, am lansat o iniţiativă foarte frumoasă: proiectul "Acasă, la origini", prin care ne dorim să cartografiem portul tradiţional şi artizanii din toată ţara. La fel de dificil sau poate chiar mai dificil a fost pentru artizani, pentru că turismul s-a blocat, târgurile nu au mai existat, mulţi au fost în pragul închiderii, iar unii chiar au ales alte variante pentru a-şi câştiga existenţa. Mulţi dintre ei au plecat din ţară şi cred că este de datoria noastră să putem să îi susţinem şi să îi protejăm pe aceşti oameni care nu fac altceva decât să ducă mai departe şi să transmită ceea ce numim noi identitate culturală, patrimoniu, tradiţie.

Reporter: Ia a devenit un simbol naţional. Cum putem să ne asigurăm că este protejat?

Andreea Tănăsescu: Avem nevoie de cadre legale, de politici publice, de o altă viziune pentru abordarea meşteşugului şi artizanilor care, în noua economie verde, au un cuvânt foarte important. Cred că multe comunităţi din România ar putea valorifica într-un mod mult mai inteligent această moştenire culturală, transmiţând-o mai departe, utilizându-i valoarea chiar şi în proiecte în colaborare cu industriile creative. Avem o oportunitate foarte mare, însă trebuie să definim mult mai bine cadrul de funcţionare pentru că este învechit, nu s-a mai schimbat de 50 de ani.

Reporter: Aţi observat o creştere a interesului pentru ie în ultimii ani? Este acesta mai mare în ţară sau în străinătate?

Andreea Tănăsescu: Interesul este foarte mare, atât în ţară, cât şi în exterior, şi depăşeşte capacitatea noastră de producţie. Mă refer inclusiv la modelele inspirate, aşa că se alege de multe ori varianta bluzelor de import, care nu fac altceva decât să copieze modelele tradiţionale româneşti şi să le readucă în România. Noi ne "recumpărăm" cumva un patrimoniu care de fapt, astfel, este foarte diluat şi schimbat, iar artizanii se văd nevoiţi să aleagă alte meserii. Aici trebuie să muncim foarte mult, să creăm oportunităţi noi, studiouri de creaţie, colaborări între artizani şi designeri, respectiv brandurile de confecţii din ţară. Pot fi create lucruri foarte frumoase şi putem deveni un pol de interes în domeniul modei culturale - cum numim noi această combinaţie dintre patrimoniu şi modă.

Din străinătate, interesul este şi mai mare, primim în fiecare zi cereri din toată lumea. De curând am participat la lansarea primei colecţii dedicate României, alături de casa franceză de parfumuri Fragonard. Colecţia se numeşte "Couleurs Roumaines" şi am avut bucuria şi onoarea să facilităm legătura casei Fragonard cu o serie de artizani români, în special din zona Transilvaniei. Ne-am fi dorit să fie şi din alte comunităţi, dar proiectul a început chiar în timpul pandemiei şi, în consecinţă, nu au mai fost extinse cercetările în teren. Colecţia a fost primită cu mare aplomb la Paris, deci oportunităţi sunt, trebuie doar să ne organizăm noi, în ţară.

Reporter: Care este stadiul demersurilor pentru ca ia să fie recunoscută ca obiect de identitate culturală de către UNESCO?

Andreea Tănăsescu: Dosarul privind cămaşa cu altiţă, element de identitate în România şi Republica Moldova, este trimis la Paris, aşteptăm răspunsul, probabil în decembrie anul viitor.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre campania "Give back credit"?

Andreea Tănăsescu: Campania "Give back credit" este pentru noi, probabil, cel mai important proiect pe care l-am lansat până acum. Este un proiect de colaborare între mai multe ţări: Marea Britanie, Serbia, România, cofinanţat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene, care îşi propune să repoziţioneze artizanii şi comunităţile patrimoniale în contextul modei culturale şi industriilor creative la nivel european, cu protejarea identităţii şi patrimoniului, a tehnicilor şi măiestriei meşteşugarilor.

Reporter: Aveţi un mesaj special de Ziua Universală a Iei?

Andreea Tănăsescu: Da: "Fiecare român să îşi cumpere sau să realizeze o ie! Dacă avem fiecare în casă o ie cusută în România, atunci facem un pas important".

Reporter: Vă mulţumesc!