Actualizare 18:10 Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu directorul Agenţiei pentru Apărarea Antirachetă a SUA
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut astăzi o întrevedere cu directorul Agenţiei pentru Apărarea Antirachetă a SUA, viceamiralul James D. Syring, ocazie cu care a evidenţiat importanţa acordată de România domeniului apărării împotriva rachetelor balistice şi implementării depline a proiectului bilateral cu Statele Unite, o componentă de primă importanţă a dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări, transmite un comunicat MAE remis redacţiei.
Întrevederea dintre cei doi oficiali a avut loc în marja participării şefului diplomaţiei române la Conferinţa Multinaţională în domeniul Apărării împotriva Rachetelor Balistice, organizată de Agenţia pentru Apărare Antirachetă a SUA şi găzduită, în acest an, de Spania, la Sevillia.
La întâlnire a mai participat şi viceamiralul James G. Foggo III, comandantul Flotei a 6-a a SUA din Mediterana, adjunct al comandantului Forţelor Navale SUA din Europa şi al comandantului Forţelor Navale SUA din Africa.
Ministrul Aurescu a subliniat că sistemul amplasat la Deveselu reprezintă o contribuţie esenţială la capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, pe fondul proliferării ameninţărilor în domeniu.
De asemenea, în cadrul discuţiilor a fost trecut în revistă stadiul dezvoltării sistemului american de apărare antirachetă din România, viceamiralul Syring reconfirmând angajamentul ferm al SUA pentru operaţionalizarea Facilităţii Antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu până la sfârşitul anului 2015, lucrările fiind aproape de finalizare. De asemenea, a reiterat faptul că acordul în dosarul nuclear iranian nu va avea niciun efect asupra realizării proiectului antirachetă, care continuă potrivit calendarului stabilit.
"Ca fost negociator din partea României al proiectului scutului antirachetă, mă bucur că eforturile diplomaţiei române, depuse în procesul negocierii şi finalizării Acordului din 2011, apoi al Aranjamentelor de Implementare, urmate de cooperarea excelentă la nivel militar cu SUA în procesul de punere în aplicare a acestora, devin realitate peste foarte puţin timp, prin operaţionalizarea facilităţii antirachetă de la Deveselu", a arătat ministrul de externe Bogdan Aurescu, potrivit comunicatului MAE.
Cei doi oficiali au mai avut un schimb de opinii cu privire la integrarea Facilităţii în sistemul antirachetă al NATO. Împreună cu cele patru nave tip Aegis ale SUA, dislocate la Rota, în Spania, Facilitatea Antirachetă de la Deveselu va furniza un nivel superior de apărare la nivel aliat, care va permite atingerea unui nou nivel al capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice până la Summitul NATO din Polonia. În acest sens, obiectivul comun trebuie să fie declararea capacităţii iniţiale a sistemului NATO, la Summitul de anul viitor.
Totodată, se mai arată în comunicatul citat, Aurescu a salutat vizitele navelor americane Aegis în Marea Neagră şi a subliniat importanţa continuării exerciţiilor navale NATO în Marea Neagră, cu menţinerea prezenţei substanţiale a forţelor navale ale SUA, în contextul evoluţiilor din Ucraina, în cadrul măsurilor de reasigurare decise de NATO. Viceamiralul Foggo a exprimat angajamentul clar al SUA pentru continuarea prezenţei americane navale robuste în Marea Neagră, în contextul regional cunoscut.
(S.A.)
---------
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzila deschiderea Conferinţei "2015 Multinational Ballistic Missile Defence Conference and Exhibition", organizată de Agenţia pentru Apărare Antirachetă a SUA la Sevilla, Spania. În discursul său, şeful diplomaţiei române a evidenţiat actualitatea şi necesitatea implementării proiectului strategic de apărare împotriva rachetelor balistice în contextul în care se menţin riscurile şi ameninţările de acest tip din partea unor state şi actori non-statali, arată un comunicat de presă remis astăzi redacţiei.
În acest sens, a evidenţiat progresele înregistrate în construcţia Facilităţii Aegis Ashore din Baza militară de la Deveselu, care va fi operaţională până la sfârşitul anului în curs, conform calendarului stabilit.
"Apreciem foarte mult rezultatele pozitive ale negocierilor care au dus la încheierea Planului Comun şi Cuprinzător de Acţiune care soluţionează dosarul nuclear iranian, dar trebuie să fim conştienţi că această soluţie nu se referă şi la programul balistic iranian, care continuă să se dezvolte. Aceasta este raţiunea pentru care sancţiunile ONU privind programul balistic al Iranului se menţin în continuare. Prin urmare, susţinerile Rusiei conform cărora sistemul antirachetă nu mai este necesar nu au temei.", a arătat Bogdan Aurescu. "În plus, există în continuare actori statali şi non-statali interesaţi în a obţine sau dezvolta tehnologie balistică", a adăugat ministrul.
Ministrul Bogdan Aurescu a mai subliniat că "Obiectivul proiectului de apărare antirachetă este asigurarea securităţii Alianţei împotriva ameninţărilor din afara spaţiului euro-atlantic, protejarea populaţiilor, teritoriilor şi forţelor armate Aliate, cu respectarea prevederilor Cartei ONU şi a principiilor de drept internaţional. În conformitate cu angajamentele Aliate asumate începând cu Summit-ul de la Lisabona (2010), până la cel mai recent, întâlnirea la vârf din Marea Britanie, din septembrie 2014, vom continua împreună cu Aliaţii noştri demersurile pentru operaţionalizarea sistemului NATO de apărare antirachetă. La Summit-ul de la Varşovia, din iulie 2016, aşteptăm rezultate concrete în avansarea proiectului NATO, la care România, prin sistemul pe care îl găzduieşte la Baza de la Deveselu, contribuie semnificativ. Cred că este important ca, la Summit-ul din 2016, Alianţa să decidă declararea capacităţii iniţiale a sistemului NATO, pe baza realizării fazei a II-a a sistemului american antirachetă din Europa (European Phased Adaptive Approach) prin operaţionalizarea bazei Deveselu şi desfăşurarea navelor Aegis la portul Rota din Spania."
Bogdan Aurescu s-a mai referit la natura exclusiv defensivă a sistemului antirachetă, subliniind că urmăreşte consolidarea apărării colective, sarcină fundamentală a Alianţei Nord-Atlantice, precum şi descurajarea oricăror atacuri balistice. Totodată, a arătat că proiectul apărării antirachetă reprezintă în cel mai elocvent mod soliditatea parteneriatului transatlantic, precum şi solidaritatea şi indivizibilitatea securităţii Aliate.