Greenpeace România şi Bankwatch România dau în judecată Guvernul

Greenpeace România şi Bankwatch România dau în judecată Guvernul, cerând anularea HG 960/09.12.2015, oferită cadou Complexului Energetic Oltenia pentru exproprierea abuzivă a peste 130 de gospodării din satul Runcurel (Gorj), potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Conform sursei citate, ămpreună cu 18 proprietari din satul Runcurel, jud. Gorj, ameninţaţi de expropriere, cele două organizaţii de mediu au formulat ieri, 23 martie, o acţiune în instanţă pentru anularea HG 960/09.12.2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit".

Printre motivele acţiunii se numără incompatibilitatea proiectului cu strategia energetică naţională în vigoare, ajutorul ilegal de stat acordat unei societăţi comerciale, lipsa unei documentaţii de urbanism valabile pentru proiect, încălcarea acordului de mediu pentru extinderea carierei şi adoptarea hotărârii fără un proces real de consultare a publicului.

Greenpeace România consideră hotărârea în cauză un abuz din partea Guvernului şi a Complexului Energetic Oltenia (CEO) asupra locuitorilor din satul Runcurel. "Acestora din urmă, aplicarea hotărârii ar urma să le încalce atât dreptul de proprietate, cât pe cel la demnitate - drepturi fundamentale, cuprinse în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Hotărârea emisă de Guvern la cererea companiei îi permite acesteia să ia proprietăţile localnicilor fără negociere. Acest lucru este posibil în baza statutului de utilitate publică pe care hotărârea îl acordă proiectului minier. Compania va plăti proprietarilor de terenuri un preţ stabilit unilateral, prea mic pentru a le permite acestora din urmă refacerea unor gospodării similare în alte localităţi. În plus, CEO va plăti compensaţiile pentru expropriaţi din bugetul de stat, nu din fondurile proprii., Guvernul face, astfel, companiei un cadou de câteva milioane de euro din banii contribuabililor, inclusiv din banii locuitorilor expropriaţi", se arată în comunicat.

Greenpeace România şi Bankwatch România au semnalat Guvernului în repetate rânduri anomaliile pe care hotărârea 960/2015 le va produce.

"În data de 25 ianuarie 2016, am transmis premierului un memoriu semnat de o parte din locuitorii satului Runcurel, prin care aceştia îi cereau revocarea hotărârii 960/2015", potrivit documentului.

Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace: "Exact o lună mai târziu, pe 25 februarie, memoriul localnicilor a primit un răspuns, însă nu de la premierul Dacian Cioloş - singurul în măsură să impună revocarea hotărârii - ci de la compania beneficiară, Complexul Energetic Oltenia. Compania menţiona că HG960/2015 respectă legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică şi - spre stupoarea locuitorilor din Runcurel - că populaţia a fost informată şi consultată."

Cele două organizaţii de mediu i-au solicitat premierului o întrevedere şi transmis acestuia şi o petiţie semnată, până la acea dată, de peste 3300 de români pentru revocarea hotărârii.

"Toate eforturile noastre şi ale localnicilor de dialog cu premierul au fost în zadar: domnul Dacian Cioloş nici măcar nu a considerat necesar să ne transmită un răspuns, oricât de simplu. Considerăm că Guvernul trebuie să pună drepturile fundamentale ale cetăţenilor înaintea intereselor unei companii." adaugă Ionuţ Cepraga.

"Complexul Energetic Oltenia este o companie privată la care acţionar unic, prin diverse alte entităţi, este statul român. În aceste condiţii, această societate comercială profită de poziţia acţionarului său, dobândind astfel, în mod exclusiv, terenuri pe care le exploatează. Nicio altă entitate nu ar putea obţine astfel de beneficii, cum ar fi exproprierea proprietăţilor de pe terenurile carbonifere, pe bani publici. Sumele achitate în aceste condiţii de statul român sunt derizorii, proprietarii expropriaţi fiind puşi în situaţia de a rămâne pe drumuri. O astfel de practică vizează mai curând o procedură de naţionalizare decât una de expropriere într-un stat de drept. Conform legii, exproprierea nu poate fi suspendată, astfel încât proprietarii sunt practic lăsaţi fără mijloace de apărare în faţa buldozerelor Complexului Energetic Oltenia.", declară Cătălina Rădulescu, avocat.