11 săptămâni de proteste la Hong Kong

Hong Kong-ul este afectat, de 11 săptămâni, de proteste masive, care au izbucnit după lansarea unui proiect de lege privind extrădarea, care i-ar permite Chinei să aresteze locuitori ai oraşului-stat pentru infracţiuni care nu sunt prevăzute în Codul său penal.

Dacă ar fi adoptat, proiectul de lege le-ar permite autorităţilor locale să reţină şi să extrădeze persoanele căutate pe teritorii cu care Hong Kong-ul nu are acorduri de extrădare, inclusiv China continentală şi Taiwan. În aces-te condiţii, există voci care spun că proiectul de lege ar pune locuitorii din Hong Kong şi vizitatorii oraşului sub jurisdicţia Chinei continentale, subminând autonomia regiunii şi drepturile cetăţenilor.

Demonstraţiile împotriva proiectului de lege au izbucnit în martie, devenind tot mai de amploare în această vară, pe măsură ce mişcarea s-a trans-format într-un protest faţă de încercările repetate ale Chinei de a distruge statul de drept din Hong Kong.

În 9 iunie, sute de mii de oameni au ieşit în stradă să protesteze, iar în 12 iunie, ziua în care proiectul de lege a fost programat pentru a doua lectură în Consiliul legislativ, demonstraţiile au devenit puternic violente. Poliţiştii au intervenit cu gaze lacrimogene şi pis-toale cu bile de cauciuc împotriva manifestanţilor.

Dacă iniţial protestele au fost doar la adresa proiectului de lege amintit, în noile condiţii, manifestanţii au cerut investigarea comportamentului poliţiei şi răspunderea pentru acţiunile acesteia. Un marş mai mare a avut loc la data de 16 iunie.

La 1 iulie, sute de mii de oameni au participat la marşuri, iar unii demons-tranţi au intrat în clădirea Consiliului Legislativ, vandalizând simbolurile guvernului central.

În 9 iulie, şeful executiv al oraşului (premierul), Carrie Lam, a anunţat că proiectul de lege privind extrădarea "este mort", după ce îl suspendase în 15 iunie, însă nu a recurs la o retragere completă a acestuia. Regina Ip şi Bernard Charnwut Chan, membri ai Consiliului Executiv, au declarat că guvernul nu intenţionează să facă alte concesii.

Protestele au continuat, confruntările fiind din ce în ce mai violente. Au avut loc ciocniri importante la Yuen Long, în 22 iulie 2019, între poliţie, activişti, membri ai triadei pro-Beijing şi rezidenţi locali din peste 20 de cartiere diferite din întreaga regiune. Pe măsură ce demonstraţiile au continuat, protestatarii au solicitat o anchetă independentă asupra comportamentului brutal al poliţiei, eliberarea protestatarilor arestaţi, retragerea catalogării oficiale a protestelor drept "revolte" şi alegeri directe pentru Consiliul Legis-lativ, respectiv şefului executiv al Hong Kong-ului.

În 12-13 august, protestele au paralizat activitatea de pe aeroportul din Hong Kong. Protestatarii au ridicat baricade din cărucioarele pentru trans-portul bagajelor şi din alte obiecte, împiedicând circulaţia pasagerilor. În consecinţă, operatorul aeroportuar a fost nevoit să suspende procedurile de check-in pentru zboruri. Carrie Lam a avertizat că protestele ar putea duce Hong Kong-ul "pe un drum fără întoarcere".

În 14 august, aeroportul din Hong Kong a obţinut un ordin de interdicţie pentru protestatari, când zborurile au început să se deruleze normal, după două zile cu numeroase anulări.

China nu s-a implicat prea mult în această situaţie până de curând, când a început o campanie de dezinformare prin care urmăreşte să-i alunge pe manifestanţi.

La proteste au fost infiltraţi agenţi chinezi sub acoperire, conform presei străine, care menţionează că protestatarii au sechestrat cetăţeni chinezi pe care i-au considerat agenţi provocatori.