20 DE PROCESE CU CHEVRON Activistul Nicuşor Dan: "Gazele de şist aparţin comunităţilor locale, conform legilor în vigoare"

Autorităţile trebuie să modifice Legea Petrolului astfel încât noul act legislativ să cuprindă noţiunea de gaze de şist şi să stabilească foarte clar cui aparţin aceste resurse energetice, a declarat, într-un interviu pentru Ziarul BURSA, Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

Domnia sa ne-a precizat că, în cazul litigiilor pe care le are ONG-ul domniei sale cu compania americană Chevron, principalul element disputat este dacă aceste resurse aparţin statului sau comunităţilor locale: "După cum arată legea în acest moment, noi considerăm că gazele de şist aparţin în mod cert comunităţilor locale. Situaţia este nefirească pentru că aceste comunităţi nu dispun de mijloacele necesare pentru exploatarea acestor resurse. Multe dintre ele nu-şi doresc exploatarea resurselor de gaze de şist. Este nevoie de schimbarea cadrului legislativ astfel încât gazele de şist să fie mutate din proprietatea comunelor în cea a statului sau să fie introduse în Legea petrolului".

Activistul consideră că, în acest moment, gazele de şist nu sunt definite în Legea Petrolului, iar Legea domeniului public spune că tot ce este bogăţie a subsolului aparţine statului sau comunităţilor locale, fără a face o delimitare foarte clară. "Trebuie să avem o lege în care să fie stipulat clar cui aparţin gazele de şist", ne-a menţionat Nicuşor Dan.

Legea Petrolului nr. 238/2004 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iunie 2004 arată, în articolul 1, că (1) Resursele de petrol situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. Actul normativ stipulează că petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat, iar definiţia precizată pentru gazele naturale este că acestea cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.

Activistul susţine că asociaţia pe care o conduce are aproximativ 20 de procese cu compania americană Chevron pe tema gazelor de şist.

Nicuşor Dan ne-a spus că două procese au fost deschise în 2012, iar unul dintre ele o să aibă recursul la Înalta Curte, în februarie. Domnia sa a adăugat: "Mai sunt procese în care unele comune din Vaslui au luat hotărârea să interzică explorarea gazelor de şist, iar prefectul le-a atacat în instanţă. Conform legii, când prefectul atacă o hotărâre, aceasta se suspendă şi nu mai are efect până când nu se termină procesul intentat de prefect. Noi am intervenit de partea comunelor şi Chevron a intervenit de partea prefectului".

Potrivit sursei citate, există circa 20 de acorduri petroliere semnate de guvernele Năstase, Ungureanu, Ponta care acoperă aproximativ 70% din suprafaţa României. Dintre acestea, Chevron are perimetre în zona Bârladului care acoperă mare parte din judeţul Vaslui şi puţin din Iaşi, Bacău şi Galaţi, dar şi în Dobrogea - Adamclisi, Costineşti, Vama Veche.

Nicuşor Dan apreciază că există trei etape în procesul pentru descoperirea gazelor de şist: "Întâi se face o prospecţiune, adică rezonanţa solului, apoi urmează explorarea, care este de fapt o exploatare experimentală, pentru că se forează până la 3.000 de metri şi se introduce apă cu acel lichid de fracturare şi de aceea sunt oamenii nemulţumiţi. În fine, ultima etapă este exploatarea propriu-zisă".

Cadrul legislativ privind problema gazelor de şist trebuie adaptat astfel încât să fie preîntâmpinate toate riscurile care pot apărea prin exploatarea acestor resurse, ţinând cont şi de experienţa ultimilor 20 de ani din Statele Unite, ne-a explicat Nicuşor Dan, apreciind: "Germania a decretat că este o problemă serioasă şi în iulie 2014 a fost semnat un acord între ministerele lor de Mediu şi Economie. Aceste ministere s-au înţeles ca, până în 2021, să nu exploateze gaze de şist, ci doar să fie făcută o explorare prudentă până când va fi creat un cadru legislativ".

De-a lungul timpului, s-au întâmplat accidente ecologice foarte grave, iar Chevron a spus că au fost doar nişte accidente, pentru că nu a fost controlată cum trebuie tehnologia de explorare, potrivit sursei amintite, care arată, însă, că un cercetător american a făcut o statistică pe zeci de mii de cazuri de explorare şi a descoperit că doar 7% dintre situaţii au fost accidente.

Nicuşor Dan ne-a explicat că aceste foraje ale Chevron nu pot fi controlate şi deranjează structurile geologice şi zonele seismice, iar din cauza fracturării se produc o serie de efecte negative precum contaminarea apei potabile şi mişcări ale pământului. Domnia sa apreciază că Institutul de Geologie are datoria să realizeze măsurători şi analize a fenomenelor produse în urma activităţii Chevron, dar Statul nu doreşte acest lucru.