2007 - an fără oferte publice iniţiale

Patru luni ne despart de finele anului, moment în care am putea declara anul 2007 un an fără oferte publice iniţiale la Bursa de Valori Bucureşti. Nicio societate nu a iniţiat o ofertă publică primară la Bursa bucureşteană de la începutul anului şi până acum, deşi mai multe companii îşi anunţaseră intenţiile de listare în 2007, dintre care amintim "Transgaz", dis­tribuitorul de medicamente "Montero", "Nuclearelectrica", "Hidroelectrica", "Romgaz", "Romtelecom" şi "Fondul Proprietatea". În schimb, "Rulmentul" Braşov (simbol RBR) şi "Carbid Fox" Târnăveni (simbol CRB) au fost delistate. De la 1 ianuarie, piaţa reglementată s-a îmbogăţit cu trei noi emitenţi prin intrarea la tranzacţionare a acţiunilor "Alumil Rom Industry" (simbol ALU) care au făcut obiectul unei oferte publice iniţiale anul trecut, şi a "Turism Felix" Băile Felix (simbol TUFE) şi "Condmag" Braşov (simbol COMI), societăţi promovate de pe piaţa Rasdaq. Unii brokeri sunt îngrijoraţi că am putea avea un an fără listări la BVB, având în vedere lentoarea cu care se des­făşoară procedurile de listare, în timp ce alţii nu împărtăşesc aceste temeri.

La prima opinie aderă Răzvan Paşol, preşedintele "Intercapital Invest", şi Paul Brendea, analist la "Prime Transaction".

"Se tot vorbeşte de "Trans­gaz" că s-ar lista în acest an, însă de la vorbe la fapte e cale lungă", spune domnul Brendea, adăugând: "Sperăm că, dacă nu se va lista până la finalul acestui an, măcar în prima parte a lui 2008 să avem "Transgaz" la Bursă. În afară de aceasta, o serie de companii private au anunţat intenţia de a se lista la cota bursei.

Cu toate acestea, având în vedere durata operaţiunilor care se fac de la redactarea prospectului de ofertă şi până la tranzacţionarea efectivă a acţiunilor la bursă, este foarte posibil să nu avem în acest an niciun nou emitent în ring". Domnia sa este de părere că acest lucru este "destul de grav, ţinând cont de ritmul mediu al listărilor din statele europene - chiar şi Bulgaria (unde capitalizarea bursei reprezintă 40% din capitalizarea BVB) a avut parte în acest an de o serie de IPO-uri" (n.r. în intervalul aprilie-iunie 2007, la Bursa de Valori din Sofia au avut loc patru oferte publice iniţiale, iar la Bursa din Varşovia 20 de IPO-uri).

Preocuparea sa nu este împărtăşită de Octavian Molnăr, director general al "IFB Finwest", care susţine: "Contor Grup şi-a anunţat deja intenţia şi cred că sunt mai multe companii care în următoarea perioadă vor iniţia oferte publice primare. Cred că lipsa de listări a companiilor noi a fost compensată de reactivarea unor companii de pe piaţa Rasdaq (vezi: "Prospecţiuni" - PRSN, "Imotrust" - ARCV etc)". Nicolae Gherguş, directorul general al "Confident Invest" este şi domnia sa convins că vom avea listări anul acesta. "Chiar eu am început demersurile pentru listarea unei companii - producător şi distribuitor de calculatoare şi componente", ne-a declarat domnul Gherguş. "Din punct de vedere al bursei şi al investorilor, nu este nicio diferenţă între o companie nouă sau o emisiune de acţiuni a unei companii vechi, înseamnă tot instrumente financiare noi, ba din contră, companiile vechi au şi acel istoric al comportamentului pe bursă, care lipseşte celor noi", ne-a mai precizat domnul Gherguş.

Brokerii sunt de părere că economia se poate finanţa prin Bursa de Valori Bucureşti, găsind o serie de motive pentru care acest lucru nu se întâmplă. "Chiar dacă la nivel tehnic, să presupunem că Bursei de Valori Bucureşti i-ar lipsi anumite facilităţi, problema finanţărilor prin bursă nu stă la operatorul de piaţă, ci mai degrabă la brokeri şi la capacitatea acestora de a găsi oportunităţi. Acest lait motiv cu Bursa care nu reuşeşte să ajute companiile la finanţare mi se pare o aberaţie pur mediatică, şi nu am auzit niciun antreprenor care să se plângă de aceasta, decât, eventual, că ar fi o piaţă prea mică pentru compania care doreşte listarea", ne-a spus Nicolae Gherguş.

La rândul său, Octavian Molnăr este de părere că Bursa îndeplineşte rolul de finanţator "pentru companiile listate, care au înţeles că pot utiliza această pârghie a pieţei de capital", dând drept exemplu societăţi precum "Condmag" Braşov (COMI) , "Dafora" Mediaş (DAFR), "Albalact" Alba Iulia (ALBZ), "Banca Transilvania" (TLV) sau "Broker" Cluj Napoca (BRK). Domnia sa este de părere că "rolul bursei va creşte pe măsură ce managerii companiilor vor înţelege că acesta este principalul rol al pieţei de capital".

Paul Brendea opinează că "nu bursa este oaia neagră a pieţei de capital, ci mai degrabă statul român, care evită mereu privatizările prin bursă, preferând vânzarea directă către un singur investitor, ceea ce, formulat cu blandeţe, nu în toate cazurile este cea mai bună opţiune".

Domnul Gherguş subliniază unul dintre motivele absenţei noilor listări la BVB: "Companiile mari şi viguroase financiar ale României, cele de utilităţi, bancare şi industriale au fost înstrăinate către grupuri internaţionale, de cele mai multe ori in corpore. Acestea îşi găsesc singure surse de finanţare, iar dacă le caută, o fac pe pieţele pe care sunt listate companiile mamă, ştiut fiind că orice grup economic preferă listarea companiei mamă şi doar în cazuri excepţionale a filialelor".

Potrivit domnului Brendea, acţionarii majoritari au mai multe temeri legate de finanţarea prin Bursă: "pe de o parte, nu vor să renunţe la procente pentru a-i lăsa pe alţii să intre în acţionariat, chiar dacă (şi asta în cazul bun) sunt conştienţi de avantajele de a avea o cotă parte mai mică într-o companie care, listată la bursă, are toate şansele să fie mai valoroasă. Pe de altă parte, mediul de afaceri din România a mers bine în ultimii ani şi cred că sunt multe companii care au reuşit să se finanţeze din profituri, neavând, astfel, nevoie de bursă. Însă, mai devreme sau mai târziu, vor dori să treacă la un alt nivel al afacerii, iar atunci vor resimţi nevoia unor surse mai bogate de finanţare, fiind posibil să nu ocolească bursa în căutările lor".

Domnul Gherguş aşteaptă schimbarea de generaţie pentru a intra în "era acţionarilor investitori şi a managerilor tineri şi dinamici, care nu vor avea încotro şi vor trebui să treacă pe la bursă". Cei mai mulţi dintre antreprenorii autohtoni actuali "sunt formaţi la şcoala şpăgilor guvernamentale, a creditelor nerambursate, a economice în general, au profil de arendaş medieval sau de capitalist primitiv, iar în cel mai fericit caz sunt foşti activişti de partid, şcoliţi la Ştefan Gheorghiu sau la Comitetul de Stat al Planificării", în opinia domniei sale. "Orice discuţie despre listarea la bursă şi finanţarea ieftină li se pare grotească atunci când li se explică despre obligativitatea respectării Guvernanţei Corporative şi a drepturilor acţionarilor minoritari", mai adaugă Nicolae Gherguş portretului afaceriştilor români.

Mentalitatea învechită este o problemă a pieţei de capital pe care a semnalat-o şi Răzvan Paşol, preşedintele "Intercapital Invest".

Brokerii sunt de părere că piaţa românească de capital are un potenţial mare de dezvoltare în anii următori.

Domnul Gherguş susţine că "piaţa de capital din România reflectă exact realitatea economică a ţării: majoritatea tranzacţiilor se derulează pe sectoarele financiare şi pe cele de servicii, lipsind cu desăvârşire domeniile industriale şi tehnologice, în care România nu prea contează în lume sau în care activitatea din ţară este derulată de companii străine".

Domnul Brendea este de părere că bursa autohtonă mai are un drum lung de parcurs până să ajungă măcar la nivelul burselor din regiune (Ungaria, Cehia, Polonia, deşi aceasta din urmă a avansat mult doar în ultimii doi ani). În opinia sa, piaţa de capital din ţara noastră este "o piaţă în care ar mai avea loc încă multe societăţi şi mai multe tipuri de instrumente dar, în acelaşi timp, o piaţă care a făcut destul de multe în ultimul an, cel puţin la nivelul masei investitorilor, unde s-a văzut o îmbunătăţire a educaţiei lor financiare, drept dovadă lipsa în acest an a perioadelor de panică la vânzare sau entuziasm exagerat la cumpărare".

În prezent, oferta Bursei de Valori Bucureşti cuprinde 2.314 de simboluri, dintre care 59 se regăsesc pe piaţa reglementată, iar restul pe piaţa electronică Rasdaq.