Premierul elen, George Papandreou, a anunţat, ieri, că executivul său a aprobat reducerea cheltuielilor bugetare cu încă 4,8 miliarde de euro (6,6 miliarde de dolari), în încercarea de a convinge oficialităţile europene şi investitorii că poate rezolva problema deficitului.
Noul pachet de austeritate este alcătuit, în proporţie de 50%, din reduceri ale cheltuielilor publice, iar res-tul priveşte majorarea veniturilor bugetare, prin măsuri precum creşterea accizelor la tutun şi alcool, res-pectiv a TVA (21%, de la 19%). În plus, executivul elen va micşora cu 30% cele trei salarii cu titlu de bonus acordate funcţionarilor publici pe perioada sărbătorilor. Este vorba des-pre plăţile pe care funcţionarii publici le primesc de Crăciun, Paşti şi pentru concediul de odihnă.
George Papandreou a declarat că decizia privind noul pachet de austeritate a fost greu de luat, însă necesară pentru "supravieţuirea ţării şi a economiei".
Măsurile anunţate ieri reprezintă al doilea pachet adiţional adoptat de Grecia după data de 15 ianuarie, când a prezentat planului iniţial Comisiei Europene. Grecia s-a angajat să-şi reducă deficitul bugetar cu 4% anul acesta, la 8,7% din PIB. În 2009, Grecia a avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: 12,7% din PIB.
• Noi proteste
În urma anunţului privind noile măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, sindicaliştii din sectorul public au anunţat că, astăzi, vor declanşa un protest în Atena. Aceştia vor mai organiza, la data de 16 martie, o mişcare grevistă de 24 de ore.
Ieri, pensionarii greci au organizat un marş în faţa Ministerului Finanţelor din capitala Greciei, demonstrând împotriva reducerii cheltuielilor din sistemul de pensii.
După anunţul noului pachet de aus-teritate, euro s-a apreciat la 1,3623 dolari, de la 1,3615 dolari, anterior dezvăluirii măsurilor adiţionale.
• BDI: Colapsul Greciei va genera o reacţie în lanţ
Dacă Grecia intră în colaps financiar, atunci vom asista la o reacţie în lanţ, cu rezultate necontrolabile, declară preşedintele asociaţiei industriale germane BDI, Hans-Peter Keitel, subliniind că Germania şi Franţa ar putea să ajute statul elen.
În opinia lui Keitel, guvernul grec ar trebui să abordeze cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) paşii necesari consolidării bugetare, însă trebuie luate în considerare şi soluţii bilaterale, dacă restructurarea cu ajutorul FMI nu se va produce.
Amintim că, săptămâna aceasta, premierul elen se va întâlni cu oficialii germani şi francezi pentru discuţii pe marginea modalităţilor de sprijin.