A murit istoricul Neagu Djuvara

Actualizare 20:50 Ministrul Culturii, despre Neagu Djuvara: Numele lui a devenit sinonim cu "meticulozitatea" şi "stăruinţa"

Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, spune despre istoricul Neagu Djuvara că a fost un titan a cărui viaţă se suprapune istoriei României moderne.

"A plecat astăzi dintre noi unul din cei mai apreciaţi intelectuali pe care ţara noastră i-a dăruit lumii, un titan a cărui viaţă se suprapune istoriei României moderne: Neagu Djuvara. A susţinut studierea istoriei românilor, el însuşi autor al unor lucrări monumentale cu această temă, iar numele său a devenit sinonim cu «meticulozitatea» şi «stăruinţa». Neagu Djuvara nu doar că a trăit şi povestit istoria, ci a reuşit să devină parte din ea. Ne rămân prodigioasa sa operă, sfaturile sale pline de înţelepciune şi onoarea de a fi fost contemporani cu o asemenea personalitate", a transmis ministrul Romaşcanu.

--------------

Actualizare 17:28 Mesaj de condoleanţe al premierului interimar Mihai Fifor.

Mesaj de condoleanţe al premierului interimar Mihai Fifor la plecarea dintre noi a lui Neagu Djuvara

Premierul interimar, Mihai Fifor, a transmis astăzi, prin biroul de presă al Guvernului, următorul mesaj:

"Neagu Djuvara va rămâne în amintirea mea un aristocrat al spiritului, prin generozitatea de a însufleţi generaţii şi prin puterea de a inspira viitorul.

Istoricul a scris cu sufletul, filozoful ne-a învăţat adevărul, românul Neagu Djuvara ne-a îndrumat către moralitate!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!"

--------------

Istoricul Neagu Djuvara a murit astăzi, la vârsta de 101 ani. Istoric, diplomat, filozof, jurnalist şi romancier, Neagu Djuvara s-a născut la 18 august 1916, la Bucureşti, într-o familie aristocrată de origine aromână. Din partea mamei, originile au fost aristocrate: istoricul s-a tras din boieri vechi, fiind astfel înrudit cu mari familii româneşti - Basarabii, Muşatinii, Brâncovenii, Cantacuzinii, Ghiculeştii.

A studiat dreptul la Paris şi istoria la Sorbona, iar franceza a rămas, până la finalul vieţii, limba în care a iubit. Într-un interviu acordat agenţiei de presă News.ro, Neagu Djuvara a povestit că lucra la o carte despre marea lui iubire din adolescenţă, pe care o scrie concomitent în limbile franceză şi română.

În 1943, Neagu Djuvara a intrat în diplomaţie şi a fost cel care, în dimineaţa zilei de 23 august 1944, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm, în legătură cu negocierile de pace cu URSS, pe care le-a redat în cartea "Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 şi unele amănunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitulări".

La Stockholm, Neagu Djuvara a lucrat ca secretar de legaţie până în septembrie 1947, când comuniştii au preluat şi Externele. Câtă vreme cortina totalitară a rămas căzută peste România, a trăit în exil, dar cu privirea către ce se întâmpla în ţară, pentru că a militat, până în 1961, în diverse organizaţii ale diasporei.

După 1961, a început o nouă aventură fabuloasă, pe care a povestit-o în volumul său autobiografic, "Amintiri din pribegie". Este anul în care a plecat în Republica Niger, unde a petrecut următorii 23 de ani, în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey.

În 1972, Djuvara a obţinut doctoratul de stat la Sorbona, cu o teză de ﬁlosoﬁe a istoriei, sub îndrumarea lui Raymond Aron. Din 1984 până în 1990 a fost secretar general al Casei Româneşti de la Paris.

Imediat după căderea comunismului, Neagu Djuvara s-a întors în ţara asupra căreia, a povestit deseori Djuvara, comunismul şi-a lăsat pecetea, "fierul roşu". Dacă străzile erau aceleaşi, dacă multe dintre clădiri încă rezistaseră comunismului, societatea a fost cel mai greu de refăcut, a constatat istoricul, aproape în fiecare interviu pe care l-a acordat în ultimele două decenii.

A scris mult în cei 26 de ani de când s-a reîntors în Bucureşti şi a mărturisit că lucrul la cărţi i-a răpit timp preţios, pentru că a fost mereu meticulos. La "Civilizaţii şi tipare istorice", carte pentru care a primit premiul de istorie al Academiei Franceze în 1976, a lucrat aproape 20 de ani şi a scris-o în Africa, vreme de şase ani.

Neagu Djuvara a fost membru de onoare al Institutului de Istorie ''A.D.Xenopol'' din Iaşi şi al Institutului de Istorie ''Nicolae Iorga'' din Bucureşti.

Scriitorul a fost un susţinător al cercetărilor referitoare la istoria românilor, fiind preocupat, în special, de filosofia istoriei.

Neagu Djuvara este autorul a 20 de volume, de specialitate şi memorii, între care se numără "Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor'" (Paris, 1975), premiată de Academia Franceză în 1976, "Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne" (1995), "O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie" (1999) şi "Amintiri din pribegie" (2005).

Numele său apare pe mai multe volume colective, precum "Aromânii: istorie, limbă, destin" (1996, 2012) şi "Cărţile care ne-au făcut oameni" (2010).

În 2006, a fost decorat cu Ordinul Naţional ''Servicul Credincios'' în grad de Mare Cruce, iar în 2010, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, l-a decorat cu ordinul Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer.

Pe 9 august 2016, lui Neagu Djuvara i-a fost conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, iar la finalul lunii martie 2016, a primit premiul de Excelenţă la cea de-a XVI-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural.