Umplerea frigiderului cu produse alimentare şi expirarea acestora înainte să fie consumate au devenit, din păcate, obişnuinţe la români, a declarat, ieri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, într-o conferinţă de specialitate, potrivit Agerpres.
Totodată, ministrul a recunoscut că şi lui i s-a întâmplat acest lucru şi a subliniat că românii trebuie să îşi schimbe comportamentul alimentar: "Omenirea va ajunge la o criză alimentară şi acest fapt a condus şi la orientarea către ceea ce se aruncă şi ceea ce se degradează, pentru că sunt două elemente diferite. Mai util ar fi să avem în vedere şi modificarea mentalităţilor, în România. Cred că România are capacitatea de a rezolva această problemă. Avem un grup de lucru la nivelul ministerului, format din 25 de entităţi publice şi private şi sper ca, pe termen lung, să avem rezultate în combaterea risipei alimentare. Consumatorul trebuie să ştie cum se comportă faţă de produs. Problema se pune tot mai acut pe viitor faţă de consumul de alimente. Ştim cu toţii că actualmente, în Uniunea Europeană, fără subvenţii, nu s-ar putea produce produse la preţuri accesibile pentru consumatori. Din păcate, la români s-a constatat o obişnuinţă în a-şi umple frigiderul şi, după un timp, să se constate depăşirea termenului de valabilitate înainte de consum. Recunosc, şi mie mi s-a întâmplat acest lucru. Deci, trebuie să ne schimbăm comportamentul alimentar".
Potrivit şefului de la Agricultură, în ţările vestice există asociaţii care se ocupă de redistribuirea alimentelor aflate în apropierea termenului de expirare, la preţuri modice, pentru populaţia defavorizată.
Ministrul e explicat: "Deja în Vest s-au înfiinţat forme care se ocupă cu redistribuirea alimentelor la preţuri modice pentru pătura săracă a populaţiei, pentru a accesa alimente care sunt în termen de garanţie şi se mai pot consuma. Interesul nostru este să aruncăm cât mai puţin la coşul de gunoi".
Potrivit acestuia, sumele care se pierd sunt foarte mari: "Numai la câţi bani se alocă în agricultură pentru subvenţii, ne putem da seama de impact. Dacă ne uităm la bugetul european, circa 40 de miliarde de euro, anual, se cheltuiesc în agricultură. Sunt foarte multe soluţii. Pe de altă parte, există riscul ca o mare parte dintre alimente să fie lăsate la un preţ mare până la momentul expirării lor. Este extrem de important să dezvoltăm şi soluţii. Sigur, trebuie să gestionăm foarte bine şi termenele la care expiră alimentele, dar şi comportamentul nostru ca şi consumatori. Poate vi s-a întâmplat ca un produs, care trebuie să stea la o anumită temperatură, a stat aruncat pe un alt raft, iar de bună credinţă îl cumperi şi constaţi acasă că acesta nu mai e bun de consum".
• Cojocaru (LAPAR): "Costurile risipei alimentare sunt suportate de consumator"
Risipa alimentară înseamnă costuri pe care le suportă consumatorul, nu retailerul sau producătorul, şi de aceea este foarte importantă o educare a celui care cumpără, a afirmat, ieri, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (LAPAR), Dorin Cojocaru, într-o conferinţă de specialitate.
Domnia sa a explicat: "Toată responsabilitatea acestei risipe alimentare ne aparţine nouă, cetăţenilor, şi tot noi trebuie să găsim soluţia. Noi suntem foarte avizi de promoţii şi este greu să educi foarte rapid o populaţie de 20 de milioane de locuitori. Trebuie să educăm populaţia să cumpere responsabil din punct de vedere al gramajelor. Trebuie să gândim cum facem aceste ambalaje. Promoţiile trebuie făcute în funcţie de regiuni. Bucureştenii au un alt stil de a mânca, la fel şi cei din Ardeal, de exemplu. Tot ce înseamnă risipa alimentară înseamnă costuri, iar ele sunt suportate tot de consumatorul final, nu de către retailer sau producător. Managerii din companii, din retail, trebuie să aloce şi un buget care să acopere costurile cu ambalaje. Până nu găsim un numitor comun, nu vom reuşi să facem pasul în faţă. Dacă vrem să reducem costurile, trebuie să educăm consumatorul".
Campania "Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana!" îşi propune să sensibilizeze opinia publică în legătură cu protejarea resurselor naturale şi a risipei de hrană, dar şi referitor la promovarea unei împachetări corecte, ca măsură concretă de reducere a deşeurilor.
POPESCU (ROMPAN):
• "Cel care respectă legea trebuie să facă produse la preţul practicat de cel care fură"
Evaziunea fiscală determină o luptă inegală în piaţă, iar cel care respectă legea trebuie să facă nişte produse măcar la acelaşi preţ pe care îl practică cel care fură şi, de aici, rezultă produse alimentare de calitate slabă, a declarat, ieri, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Aurel Popescu, într-o conferinţă de specialitate.
Domnia sa a spus: "Evaziunea fiscală determină o luptă inegală în piaţă. Evaziunea fiscală se menţine încă la cote destul de ridicate. Cel care respectă legea trebuie să facă nişte produse măcar la acelaşi preţ pe care îl practică cel care fură. De aici, avem de foarte multe ori produse alimentare de calitate slabă, tocmai din cauza faptului că instituţiile statului nu îşi fac treaba. Producem mult şi aruncăm mult. Noi, de multe ori, facem legi mai drastice. De exemplu, ANSVSA-ul (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - n. r.) a făcut o procedură de returnare a produselor foarte complicată şi, atunci, mari cantităţi de produse alimentare sunt aruncate şi nu pot fi date nici măcar animalelor. Vom lucra în continuare cu Autoritatea pe acest subiect. De asemenea, vom avea discuţii şi cu Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului vizavi de termenele de valabilitate a produselor".
Preşedintele ROMPAN a adăugat că educaţia consumatorului, atât în familie, cât şi în şcoli, reprezintă una dintre soluţiile prin care se poate reduce risipa alimentară.
"Cred că toţi trebuie să avem în vedere educaţia consumatorului, în familie, în şcoală, prin reţelele de magazine. Trebuie să lucrăm, pentru că este păcat ca milioane de oameni să moară de foame şi noi să ne batem joc de mâncare. Executivul trebuie să adopte legi care să conducă la eliminarea acestei risipe alimentare", a subliniat Aurel Popescu.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în România, cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%), urmate de cele din sectorul industriei alimentare (37%), retail (7%), alimentaţiei publice (5%), respectiv agricol (2%).
Românii susţin că principalele motive care îi fac să arunce mâncarea la gunoi sunt degradarea rapidă (26%), estimarea greşită a cantităţii de alimente care se consumă la o masă (21%), dar şi cumpărăturile în exces (14%), conform unui studiu realizat de InfoCons şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
Alimentele care ajung cel mai des la gunoi, în România, sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).
1. fără titlu
(mesaj trimis de sorin în data de 28.09.2016, 08:00)
in fond cei carora o sa li se pare exagerat pretul produselor alimentare cumparate sunt doar cei care manaca din ce altii produc. ar avea alternativa sa-si asigure singuri hrana :)
2. fără titlu
(mesaj trimis de piticu rautacios în data de 28.09.2016, 08:25)
Ca romanu e disperat dupa mancare. Trebuie sa vada carne multa ca sa se simta bine psihic. Vedeti si gratarele si carnaraia din weekenduri sau la bufetele suedeze din strainatate cand romanu isi umple farfuria cu tot ce prinde desi stie ca nu poate sa bage atata. Vedeti si cati grasi sunt pe strazi. Oameni care-si gasesc fericirea in mancare.
3. Rocada
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 28.09.2016, 09:28)
Io cred ca Dacia a gresit cand la pus pe Achim la agricultura; trebuie sa-l puna la invatamant ca se pricepe sa ne dea lectii.
4. Al meu e gol ar trebui să arunc frigiderul economi
(mesaj trimis de Mhcrnl în data de 28.09.2016, 14:40)
E la electricitate?