ACHIM IRIMESCU: "Flexibilitate şi clemenţă" de la Comisia Europeană pentru producătorii români

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a solicitat Comisiei Europene "flexibilitate şi clemenţă" pentru problemele întâmpinate de producătorii români în primul an de implementare a Politicii Agricole Comune, în condiţiile în care mulţi au avut dificultăţi în completarea cererii pentru obţinerea subvenţiilor europene, potrivit Agerpres.

Ministrul Agriculturii a precizat ieri, într-o conferinţă de presă: "Am ridicat (comisarului european pentru agricultură, Phill Hogan - n. r.) problema simplificării Politicii Agricole Comune, în condiţiile în care avem o politică mult mai complexă decât până acum. Spre comparaţie, am avut o PAC cu o singură plată, iar acum avem o PAC cu cinci componente: plata verde (plata pe înverzire - n. r.), micul fermier, tânărul fermier, plata redistributivă etc. Toate aceste elemente complică mult procedurile şi justifică parţial şi situaţia pe care am avut-o la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - n. r.) cu întârzierea plăţilor. (...) Am apelat la sprijinul comisarului european în sensul în care, fiind o nouă politică, multe cereri de plată au avut probleme în a fi completate de producătorii noştri şi este posibil ca nevinovaţi să fie penalizaţi. Am cerut o flexibilitate a auditorilor când vin în România, pentru că este primul an de aplicare a PAC. Deci, avem nevoie de o anumită clemenţă, iar comisarul Hogan şi-a arătat toată disponibilitatea în acest sens. Eu întotdeauna am impus agenţiilor de plăţi ca pedepsele să fie proporţionale cu erorile comise".

Un alt subiect ridicat la întâlnirea avută la Bruxelles cu Phil Hogan a vizat condiţiile artificiale, şeful MADR solicitând CE un ghid clar pe condiţii artificiale. Achim Irimescu a spus: "După cum ştiţi, anul trecut am dezangajat un miliard de euro pe PNDR 2007-2013 şi, dacă mai adăugăm pe cele două agenţii 600 de milioane de euro corecţii financiare, avem o situaţie destul de nemulţumitoare. Am pierdut 1,6 miliarde de euro din circa 15,5 miliarde de euro, chiar dacă pe hârtie figuram cu o rată de absorbţie de 88,4%. Multe dintre proiectele pe care le-am încadrat în condiţii artificiale s-a dovedit că nu au fost aşa şi au fost situaţii care par hilare la început, dar destul de dramatice pentru beneficiarii noştri. Au fost beneficiari cărora li s-au efectuat plăţile, au cofinanţat din fonduri proprii cu 50% şi la a 5-a plată le-a spus că au fost condiţii artificiale. Sigur, avem şi noi, Agenţia de Plăţi, partea noastră de vină, dar şi la nivel european, pentru că nu există un ghid foarte clar şi funcţional. Se lasă funcţionarului o marjă foarte mare. El, dacă îşi asumă riscul, poate fi penalizat, iar în situaţia în care nu riscă este penalizat beneficiarul. Am solicitat un grup de lucru comisarului şi să începem să reanalizăm".

Şeful MADR a afirmat că nici în anii trecuţi Comisia Europeană nu a agreat un ghid clar pe condiţii artificiale pentru că "este dificil să trasezi limitele şi ne-au trasat câteva linii directoare".

Nu în ultimul rând, discuţiile cu Phill Hogan au vizat şi proiectele pierdute în justiţie cu beneficiarii programului trecut, PNDR 2007-2013, care vor trebui finanţate în continuare.

Ministrul a menţionat: "Încă nu am găsit o soluţie. Ne-am dori să găsim o soluţie pe fondurile din programul actual. Au putut continua pe programul actual cei din vechiul program, circa 29.000 de proiecte de aproape jumătate de miliard de euro, în condiţiile în care, dacă aveau cel puţin 25% din plăţi efectuate, au intrat în tranziţie. Proiectele pierdute în justiţie au apărut însă după şi suntem într-o situaţie un pic mai complicată. Sperăm să găsim o soluţie împreună cu Comisia Europeană".

• 500.000 de euro vor fi alocaţi pentru reţeaua de ataşaţi agricoli

Ţara noastră va avea primul ataşat agricol în Iordania până la finele lunii martie, suma totală alocată pentru cei 10 -11 ataşaţi agricoli fiind estimată la 500.000 de euro, a declarat, ieri, Achim Irimescu.

Ministrul a spus: "Voi avea un serviciu de comerţ exterior şi promovare, iar ataşaţii agricoli vor intra în cadrul acestui serviciu. Hotărârea de Guvern se află deja la Ministerul de Externe şi la celelalte 5 ministere avizatoare şi sper ca în trei săptămâni să fie adoptată. După aceea va mai fi încă o Hotărâre de Guvern, deci alte trei săptămâni, cu măsurile de aplicare şi după aceea vom anunţa desfăşurarea concursului printre cei 9.000 de angajaţi ai Ministerului Agriculturii. Poate participa oricine respectă nişte condiţii. Vor fi examene extrem de corecte şi vă garantez că nu va fi nimeni admis fără sa răspundă corespunzător chestionarului din examen".

Acesta a precizat că doar un euroconsilier din MADR care vorbeşte araba şi care este foarte pregătit pentru acest domeniu nu va da examen.

Achim Irimescu a declarat: "Sper ca până la sfârşitul lunii martie să ajungă la post dintre cei 11-12 ataşaţi pe care ni i-am propus. Iniţial am zis 10 ataşaţi, dar a venit suplimentar Egiptul, o destinaţie importantă a exporturilor noastre şi Geneva, pentru că de ani de zile mi s-a solicitat trimiterea la post a unui expert pe agricultură, acolo unde este sediul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Nu ştim încă exact, vom revedea lista capitalelor unde vor ajunge aceşti ataşaţi. Doream şi în Republica Moldova dar nu ştiu dacă nu va fi interpretat politic. În opinia mea, viitorii ataşaţi trebuie să ştie foarte bine OMC, cu cei trei piloni: susţinerea pe piaţă, susţinerea exporturilor şi accesul pe piaţă".

În privinţa costurilor, şeful de la Agricultură a subliniat că acestea nu vor fi foarte mari, suma estimată pentru toţi ataşaţii fiind în jur de 500.000 de euro pe an, respectiv 40.000 de euro pe ataşat: "După calculele mele un ataşat agricol îşi defăşoară activitatea în ambasade, care au şi spaţii de cazare. În cazul în care nu au trebuie să oferim cazare, iar salariile nu sunt foarte mari, respectiv undeva la 2.000 de euro, înmulţit cu 12 ataşaţi sunt 24.000 euro şi dacă mai adăugăm cheltuielile cu cazarea, acolo unde este cazul, nu cred că vom depăşi 40.000 de euro pe ataşat şi ajungem cu o sumă care nu va depăşi 500.000 de euro pe an. Dacă ne uităm câţi bani pierde România pe dezvoltare rurală, nu cred că este o sumă mare".

O primă variantă cu ţările unde vor ajunge ataşaţii agricoli a fost anunţată în luna decembrie şi era vorba de Spania, Germania, Turcia, SUA, China, Rusia, Republica Moldova, Iordania, Egipt şi Israel.

Decizia de a trimite ataşaţi agricoli în anumite ţări viza în primul rând creşterea exporturilor de produse agroalimentare româneşti şi promovarea acestora pe noi pieţe.

• Până în primăvară va fi definitivată legislaţia privind sistemul de ecarisare

Ministerul Agriculturii ar putea finanţa cu circa 12 milioane de euro într-o primă fază, sub forma unor ajutoare de stat, implementarea unui sistem de ecarisare pe teritoriul României, sfârşitul lunii mai fiind termenul propus pentru definitivarea legislaţiei şi începerea implementării.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat: "De ani de zile suntem aproape în infrigement în privinţa ecarisajului, pentru că nu am putut să punem la punct un astfel de sistem care să asigure preluarea animalelor decedate din gospodăriile populaţiei şi de pe spaţiile publice. În ultima parte a anului am avut o discuţie cu cei de la MDRAP (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice n.r) şi au agreat ca noi să asigurăm finanţarea prin ajutoare de stat, iar ei împreună cu Consiliile Judeţene şi primării să colecteze animalele decedate şi le ducă la unităţile de ecarisare şi distrugere. MADRP şi-a asumat organizarea acest sistem, dar banii vor veni integral din bugetul MADR ca ajutoare de stat. Asta a fost convenţia cu MDRAP. Prin ajutor de stat se rambursează transportul animalelor 100%, dar numai 75% din partea de ecarisare şi distrugere al cadavrelor".

Acesta a precizat că, în prezent, este greu de furnizat o cifră exactă în ceea ce priveşte fondurile care vor fi alocate, pentru că sunt diferite simulări, însă în prima fază, pentru început, este vorba de 12 milioane de euro.

"Este greu să dau o cifră exactă, avem nişte simulări pe variante. Una este cea în care trebuie să cumpărăm utilajele, iar ANARZ (Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie n.r) să se ocupe de colectarea cadavrelor şi depozitarea în unităţi frigorifice, ele urmând să fie colectate la o săptămână sau două pentru distrugere. Era o cifră de 12 milioane euro pentru început pentru achiziţia utilajelor, dar este vorba de o analiză mult mai complexă de atât. Ne-au întrebat (cei de de la Bruxelles n.r.) câte cadavre avem pe an şi de la ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor n.r), ştim că este vorba despre o cantitate de maximum 50.000 de tone. Nu ştiu dacă e mult sau puţin, dar de aici ar trebui să plecăm. Am mai avut în vedere unde sunt plasate unităţile de distrugere, pentru că sunt şi multe abatoare care au capacităţi de distrugere a deşeurilor animale. Trebuie să ai în vedere cea mai bună aşezare geografică, o repartizare judicioasă şi un transport cât mai ieftin posibil pentru a reuşi să faci să funcţioneze acest sistem".

Şeful MADR a avut luni, 18 ianuarie, la Bruxelles, o discuţie pe această temă cu comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Vytenis Andriukaitis, acesta fiind mulţumit de soluţia prezentată de România pe partea de ecarisare.

Pe agenda discuţiilor dintre Achim Irimescu şi comisarul european Vytenis Andiukaitis s-a mai aflat şi problema pestei porcine africane. Ministerul Agriculturii a dispus un plan de urgenţă şi, lunar, sunt prelevate probe de la 10-15 mistreţi din Delta Dunării, zonă mai expusă unei posibile contaminări. Până în acest moment, nu s-au înregistrat cazuri ale maladiei pe teritoriul ţării.

În ceea ce priveşte pesta porcină clasică, vaccinarea animalelor împotriva acestei maladii trebuia oprită înaintea aderării noastre la UE, însă practica a mai continuat pentru o perioadă - cazul nu este singular, într-o situaţie similară aflându-se, la un moment dat, şi Spania. Din acest motiv, România poate plasa carnea porcinelor pe piaţa europeană, dar nu şi porcinele vii. În timpul vizitei lui Achim Irimescu la Bruxelles, s-a discutat şi despre măsurile care ar putea fi adoptate de autorităţile de la Bucureşti pentru a permite punerea pe piaţa comunitară a porcinelor vii.

Încă din anul 2013, România a primit un semnal de atenţionare din partea Comisiei Europene pentru a-şi pune la punct un sistem de ecarisare integrat şi cât mai eficient, cerându-i-se să respecte legislaţia europeană şi legile naţionale privind colectarea şi eliminarea acestor subproduse, iar concluzia misiunii din luna noiembrie 2012 a fost că sistemul de ecarisare nu a mai evoluat din 2010, anul când au fost eliminate subvenţiile de la stat pentru transportul şi distrugerea cadavrelor de animale.