ACORD LA NIVELUL UE Industria europeană - fără gratuitate, din 2034, la certificatele de emisii CO2

Certificatele de CO2 gratuite, acordate industriei europene pentru a rămâne competitivă pe plan global, vor fi eliminate în întregime până în anul 2034, când va fi implementat deplin mecanismul de ajustare a limitei de carbon, care va intra în vigoare din anul 2026, după o perioadă de tranziţie de trei ani, au stabilit negociatorii Parlamentului European, Comisiei Europene şi Consiliului UE, în urmă cu două zile. În timp ce reprezentanţii Comisiei şi Consiliului doreau ca abia în anul 2036 să fie eliminate certificatele de CO2 acordate gratuit, cei ai Parlamentului ar fi dorit ca acest lucru să se întâmple în 2032, astfel că s-a ajuns la un compromis privind anul 2034. Taxa de frontieră privind CO2 va fi aplicată unor produse precum cimentul, aluminiul, îngrăşămintele, producţia de energie electrică, hidrogenul, fierul şi oţelul.

Cotele gratuite din ETS pentru industrii vor fi eliminate treptat după cum urmează: 2026 - o reducere de 2,5%, 2027 - 5%, 2028 - 10%, 2029 - 22,5%, 2030 - 48,5%, 2031- 61%, 2032 -73,5%, 2033 - 86% şi 2034 - 100%.

Cu toate acestea, negociatorii s-au oprit înainte de a introduce reduceri pentru a proteja exporturile, argumentând că acestea s-ar fi dovedit incompatibile cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În schimb, celor 27 de naţiuni ale UE li se va acorda dreptul la ajutoare financiare limitate pentru a sprijini companiile care riscă să fie afectate de eliminarea treptată a certificatelor gratuite.

Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon (CBAM), asupra căruia deputaţii europeni au ajuns la un acord cu Consiliul UE şi Comisia Europeană la începutul săptămânii trecute, va fi introdus treptat cu aceeaşi viteză cu care vor fi eliminate cotele gratuite din ETS.

Prin urmare, CBAM va începe în 2026 şi va fi implementat în totalitate până în 2034.

Până în 2025, Comisia va evalua riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru bunurile produse în UE destinate exportului în ţări din afara UE şi, dacă este necesar, va prezenta o propunere legislativă conformă cu Organizaţia Mondială a Comerţului pentru a aborda acest risc. În plus, se estimează că 47,5 milioane de certificate vor fi utilizate pentru a strânge finanţări noi şi suplimentare pentru a aborda orice risc de relocare a emisiilor de carbon legat de export.

Acordul este crucial pentru ca blocul european să îşi atingă ţinta de reducere a emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 şi prevede şi crearea unui fond prin care să fie protejate de creşterea costurilor CO2 persoanele vulnerabile .

"După 30 de ore de negocieri (net!), avem un acord cu privire la un nou ETS şi la crearea unui fond social pentru climă (SCF)", a anunţat, pe pagina oficială de Twitter, Esther de Lange, vicepreşedinte al Partidului Popular European.

"O nouă noapte de succes european - ora 2:30 şi avem acord pe pachetul climatic - schema de comercializare a certificatelor de emisii & fondul social pentru climă (ETS / SCF). După multe ore de negocieri, încheiem un pachet legislativ unic în lume, cu un impact uriaş pentru generaţiile viitoare, îmbunătăţind radical calitatea vieţii şi a mediului înconjurător", a transmis şi Dragoş Pîslaru, Renew Europe, membru al echipei de negociere din partea Parlamentului European.

Anunţată drept piatra de temelie a eforturilor UE în domeniul protecţiei mediului şi climei, reformarea Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii era necesară pentru atingerea ţintelor stabilite în Green Deal pentru anii 2030 şi 2050.

• Preţ plafonat la CO2 din cauza preţurilor mari din energie

Astfel, pe baza noului acord ce trebuie aprobat de Parlament şi de Consiliul UE, producătorii de energie şi industriile poluatoare, care sunt sprijiniţi de ETS pentru a face tranziţia către economia verde, vor trebui să-şi reducă poluarea cu 62% până la sfârşitul deceniului, cu 1% mai mult decât ceea ce propusese iniţial Comisia Europeană. Pentru a ajunge la această reducere, va exista o reducere unică a cantităţii de certificate la nivelul UE de 90 Megatone echivalent CO2 în 2024 şi 27 Megatone în 2026, în combinaţie cu o reducere anuală a cotelor cu 4,3% în perioada 2024-2027 şi 4,4% în perioada 2028-2030.

Din cauza îngrijorărilor că ar putea creşte sărăcia energetică, ceea ce ar duce la declanşarea unor tulburări politice, acordul solicită înfiinţarea unei pieţe paralele a carbonului care să acopere combustibilii fosili utilizaţi pentru alimentarea maşinilor şi încălzirea clădirilor. Astfel, acordul prevede că va fi aprobat până în anul 2027 un nou ETS separat pentru combustibili pentru transportul rutier şi pentru clădiri, care va pune un preţ pentru emisiile din aceste sectoare şi că noua schemă -. ETS II - ar putea fi amânată până în 2028 pentru a proteja cetăţenii, dacă preţurile la energie sunt excepţional de ridicate.

ETS II are inclusă şi o frână de urgenţă care va fi declanşată în cazul în care preţul carbonului pe tonă depăşeşte 90 euro - ceea ce ar duce la amânarea începerii cu un an. Pactul prevede, de asemenea, că preţurile vor fi plafonate la 45 euro pe tonă cel puţin până în 2030.

Noul preţ al carbonului va nemulţumi sigur organizaţiile de protecţie a mediului, care au solicitat săptămâna trecută, în cadrul unei dezbateri organizată cu două zile înainte de startul negocierilor dintre Parlamentul European, Comisie şi Consiliul UE, ca preţul CO2 să fie majorat de la 100 euro la 300 euro tonă, preţ care ar deveni prohibitiv pentru poluatorii industriali şi care ar contribui semnificativ la atingerea ţintei de scădere a temperaturii la nivel global cu 1,5 grade Celsius.

• 86,7 miliarde euro alocaţi pentru investiţii în capacităţi de producţie verzi şi pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile

Pentru a ajuta gospodăriile cu venituri mici să treacă rapid la forme mai curate de transport şi încălzire, astfel încât să nu fie afectate în mod nedrept de măsură, Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul UE au decis înfiinţarea unui Fond Social pentru Climă, în valoare de 86,7 miliarde euro, care va funcţiona din 2026 până în 2032. 25% din sumă va fi strânsă din cofinanţarea stabilită pentru guvernele statelor membre UE, în timp ce restul de 75% va fi acoperită de vânzarea certificatelor de emisii CO2, negociatorii stabilind un număr mai mare de certificate care să fie puse în vânzare. Din acest fond, vor fi alocate sume doar pentru măsurile şi investiţiile care respectă principiul "nu face rău semnificativ" şi care urmăresc reducerea dependenţei de combustibilii fosili. Statele membre UE vor trebui să prezinte "Planuri de climă socială", încheiate după consultarea autorităţilor locale şi regionale, a partenerilor economici şi sociali, precum şi a societăţii civile, care vor acoperi două tipuri de iniţiative. În primul rând, Fondul va finanţa măsuri temporare directe de sprijinire a veniturilor pentru a face faţă creşterii preţurilor pentru transportul rutier şi combustibilul pentru încălzire - cu o limită de până la 37,5% din costul total estimat al fiecărui plan naţional. Acesta va acoperi, de asemenea, investiţii structurale de lungă durată, inclusiv renovarea clădirilor, soluţii de decarbonizare şi integrarea energiei regenerabile, achiziţionarea şi infrastructura pentru vehicule cu emisii zero şi scăzute, precum şi utilizarea transportului public şi a serviciilor de mobilitate partajată.

Mai mulţi bani vor fi disponibili pentru tehnologii inovatoare şi pentru modernizarea sistemului energetic. Astfel, Fondul pentru Inovare va fi sprijinit cu veniturile rezultate din vânzarea a 575 milioane certificate CO2, faţă de cele 450 milioane prevăzute iniţial, iar alocările pentr Fondul de Modernizare vor creşte prin licitarea a încă 2,5% din certificatele de CO2, sumele fiind alocate statele membre care au un PIB pe cap de locuitor de sub 75% din media Uniunii Europene. Toate veniturile naţionale din licitarea cotelor ETS vor fi cheltuite pentru activităţi legate de climă.

Acordul mai prevede că 24% din toate certificatele ETS vor fi plasate în rezerva de stabilitate a pieţei de carbon pentru a aborda eventualele dezechilibre între oferta şi cererea de certificate de pe piaţă din cauza şocurilor externe, cum au fost, de exemplu, cele cauzate de pandemia COVID-19.

• ETS, extins la domeniul transportului maritim

Acordul a confirmat, de asemenea, că ETS va fi extins la sectorul de transport maritim. De altfel, cu privire la acest sector, săptămâna trecută membrii Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) au ajuns la un acord în urma căruia ar urma să scadă considerabil cantitatea de noxe emise de navele care circulă în Marea Mediterană. Prin acord, Mediterana a fost desemnată ca zonă de control a emisiilor pentru oxizi de sulf (SECA), zonă în care emisiile de gaze vor fi reduse cu aproape 80%, iar emisiile de praf nociv (PM2,5) vor fi reduse cu 25%.

Oxizii de sulf sunt gaze de eşapament de la motoarele navelor şi, pe lângă faptul că dăunează sănătăţii umane, ele provoacă şi acidificarea apei şi a solului. Desemnarea Mediteranei ca zonă de control al emisiilor înseamnă că, începând cu 1 mai 2025, navele vor fi obligate să utilizeze combustibil cu conţinut redus de sulf. Conţinutul de sulf permis al combustibililor va scădea de la limita actuală de 0,5% la 0,1%. Această scădere ar trebui să prevină cel puţin 1.000 de decese pe an şi să reducă cazurile noi de astm la copii cu 2.000 în fiecare an.

Statisticile arată că anual sunt înregistrate aproximativ 300.000 de decese, care sunt atribuite poluării aerului în UE, o situaţie pe care Comisia o abordează printr-o revizuire majoră a legislaţiei privind calitatea aerului, ca parte a Planului de acţiune privind poluarea zero. Comisia Europeanpă a anunţat că pregăteşte implementarea acordului pentru zona mediteraneeană şi că sprijină viitoarele iniţiativel ale statelor litorale ale Uniunii Europene care vor viza crearea de zone suplimentare de control ale emisiilor care să acopere toate apele teritoriale UE, inclusiv prin convenţii maritime regionale.

Mai menţionăm că noul acord privind ETS II trebuie aprobat oficial de Parlamentul European şi Consiliul UE, pentru ca să intre în vigoare.