Acord la nivelul UE pentru bugetul pe 2020

Guvernele statelor din Uniunea Europeană, Parlamentul şi Comisia Europeană au ajuns luni noaptea la un acord referitor la bugetul anului 2020, care creşte cheltuielile pentru combaterea schimbărilor climatice, protecţia graniţelor UE şi înfiinţarea propriului sistem de sateliţi, transmite Reuters, conform news.ro.

Bugetul pentru 2020 este ultimul plan anual de cheltuieli din actualul exerciţiu bugetar pe şapte ani, care este egal cu 1% din Produsul Naţional Brut al blocului comunitar format din 28 de state.

Pentru anul viitor, UE s-a angajat că finanţeze proiecte în valoare de 168,7 miliarde de euro (186,8 miliarde dolari), din care 21% va merge către măsuri de combatere a schimbărilor climatice.

Bugetul aferent anului 2020 prevede 60 de miliarde de euro pentru susţinerea fermierilor, pisciculturii şi a biodiversităţii şi aproape 59 de miliarde de euro pentru reducerea diferenţelor economice şi sociale dintre regiunile europene.

Alte aproape 25 de miliarde de euro vor fi alocate pentru susţinerea cercetării şi inovaţiei în UE, programe de aducaţie pentru tineri, companii mici şi mijlocii şi programul satelitar Galileo, care va permite independenţa UE de sistemul american Global Positioning System (GPS).

O sumă de 14 miliarde de euro va finanţa securitatea UE, ajutoarele umanitare şi noua gardă europeană pentru frontiere, care va avea 10.000 de angajaţi operaţionali şi echipamente proprii pentru gestionarea graniţelor externe ale UE.

Următorul buget pe şapte ani al UE va începe din 2021 şi se va încheia în 2021. Viitorul buget este negociat dur pentru că nu va mai include Marea Britanie, care este un contributor net important, Londra intenţionând să iasă din UE pe 31 ianuarie 2020.

Dacă nu va avea loc un acord până la sfârşitul anului viitor referitor la acoperirea golului de finanţare lăsat de ieşirea Marii Britanii din UE, bugetul pentru 2020 convenit luni va fi folosit şi în 2021, până când va fi stabilit noul plan de cheltuieli pe termen lung.

• 200 milioane euro pentru promovarea produselor agro-alimentare europene

Comisia Europeană a anunţat ieri că în anul 2020 va aloca suma de 200,9 milioane euro pentru finanţarea activităţilor de promovare a produselor agro-alimentare europene atât în interiorul, cât şi în afara Uniunii Europene, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, preluat de Agerpres.

"Reputaţia Europei pentru produse agro-alimentare nu are rival la nivel mondial. UE nu este din întâmplare cel mai mare exportator mondial de produse agro-alimentare. Politica noastră de promovare, care beneficiază de un buget majorat, îi sprijină pe producătorii din UE să îşi facă cunoscute produsele atât în interiorul cât şi în afara UE", a declarat comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan.

Mai mult de jumătate din bugetul pentru 2020 (118 milioane euro) va merge spre campanii de promovare pe pieţele din afara UE cu un potenţial mare de creştere, precum Canada, China, Japonia, Coreea de Sud, Mexic şi SUA. Printre sectoarele eligibile se numără lactatele şi brânzeturile, uleiurile alimentare, uleiul de măsline şi vinurile. Campaniile de promovare selectate ar urma să crească competitivitatea şi consumul de produse agro-alimentare din UE, să le majoreze vizibilitatea şi cota de piaţă în ţările ţintă.

De asemenea, în anul 2020 a fost alocată o sumă de 100 milioane de euro pentru programe simple, în timp ce alţi 91,4 milioane euro vor merge spre programe multiple. O sumă suplimentară de 9,5 milioane euro a fost pusă deoparte pentru finanţarea propriilor iniţiative ale Comisiei. Acestea includ participarea la târguri şi campanii de comunicare, precum şi ofensive diplomatice conduse de comisarul european pentru Agricultură.

Apelul pentru trimiterea de propuneri pentru campaniile de promovare din anul 2020 va fi publicat în luna ianuarie 2020. Organizaţii ale producătorilor şi organizaţii responsabile de activităţi de promovare sunt eligibile să aplice pentru finanţare şi să îşi trimită propunerile. Programele simple pot veni de la una sau mai multe organizaţii din aceeaşi ţară membră în timp ce în cazul programelor multiple trebuie să vină de la cel puţin două organizaţii naţionale din cel puţin două state membre.