"Adeplast" avertizează asupra unui nou act normativ referitor la construcţii

Producătorul de polistiren "Adeplast" avertizează că o industrie de peste 100 milioane de euro poate fi distrusă prin adoptarea unui nou act normativ privitor la construcţii, prin intermediul unei scrisori deschise, adresate Guvernului.

Astfel, compania precizează: "Sub pretextul unei cerinţe considerate funadamentale «securitatea la incendiu», Ministerul Dezvoltării Regionale şi Admnistraţiei Publice (MDRAP) împreună cu Ministerul de Interne intenţionează să introducă un normativ de securitate la incendiu a construcţiilor, Indicativ P118/1, care să fie obligatoriu la proiectarea şi realizarea construcţiilor noi şi la lucrările de intervenţie asupra construcţiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasa de proprietate sau sursa de proprietate. Aceste prevederi vor fi obligatorii pentru toţi factorii cu atribuţii în proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor (proiectanţi, verificatori de proiecte, experţi tehnici, executanţi, responsabili tehnici cu execuţia, diriginţi de şantier, proprietari şi utilizatori ai construcţiilor, autorităţi ale administraţiei publice, organe de control)".

"Adeplast" consideră că actul normativ nu defineşte materialele utilizabile cu denumirile lor tehnice şi comerciale, ci prin încadrarea în anumite clase de reacţie la foc. De asemenea, aceştia consideră că normativul nu utilizează şi nu impune o clasă de reacţie la foc a unui termosistem ca un tot unitar (un ansamblu de produse, grupate, cu rolul de a asigura protecţie termică a pereţilor exteriori ai clădirilor), ci a tuturor materialelor componente.

În toată Uniunea Europeană, cerinţele de încadrare într-o anumită clasa de foc se referă la termosistem "ca tot unitar, ca întreg, nu la componente individuale". Mai mult, în cuprinsul actului normativ se fac recomandări explicite ("Se recomandă utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie clasa A1 sau A2-s1d0"), dar voalate, ascunse sub clasa de reacţie la foc, de utilizare a vatei bazaltice.

Prin aceste recomandări, având acoperire legală, toţi proiectanţi, verificatorii de proiecte, experţi tehnici vor utiliza, ca pretext, de aceste recomandări pentru a exclude polistirenul.

Potrivit "Adeplast", prin toate aceste căi se exclude în fapt polistirenul din rândul materialelor care pot fi folosite atât la construcţii noi cât şi la cele existente, deci moartea industriei şi exclusivitatea vatei bazaltice.

Producătorul de polistiren subliniază: "Este de neînţeles cum ţări dezvoltate precum Germania, Austria şi celalte ţări şi-au izolat clădirile cu polistiren la un preţ cât jumătate din preţul vatei bazaltice, iar România, o ţară cu un venit pe cap de locuitor de pînă la 5 ori mai mic, trebuie să plătească dublu şi acest lucru, numai daca vată bazaltică ar fi disponibilă în România la nivelul cererii sau necesităţilor. Dar nu este şi nu va fi pentru că în România nu există capacităţi de producţie a vatei bazaltice. În prezent această se importă de câteva firme din Ucraina, Rusia, Slovenia, Ungaria, Germania şi Grecia. În schimb, consumul actual de polistiren, fabricat în exclusivitate în ţară este de peste 4.000.000 metri cubi. Prin condamnarea la moarte a acestui material, România va trebui să importe vată bazaltică la acest nivel. Imposibil de realizat logistic, gândiţi-va că acest consum ar însemna circa 50.000 de tiruri. Pe de altă parte, o investiţie într-o fabrică de vată bazaltică necesită un orizont de aşteptare de 2-3 ani până la devenirea ei operaţională".

Astfel, potrivit "Adeplast", consecinţele dezastruoase ale adoptării indicativului P118/1 sunt:

"1.Consecinţe directe, macro, asupra României şi cetăţenilor ei:

-Consecinţe asupra României că ţară membră a Uniunii Europene care are obligaţii clare în domeniul eficienţei energetice, că semnatară a aşa numitei "Directive 20/20/20". Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului UE privind eficientă energetică, aşa numită "Directiva 20/20/20", precizează că până în anul 2020 statele Uniunii Europene trebuie să-şi diminueze cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, să îşi crească cu 20% eficientă energetică şi să-şi producă 20% din energie din surse regenerabile. MDRAP trebuie să trimită Comisiei Europene rapoarte periodice în privinţa economiei de energie realizate prin reabilitarea termică a blocurilor, dar primăriile nu le transmit. Pe acest considerent, în 3 ani Comisia Europeană probabil că va activă procedura de infringement împotriva României, pentru că până în 2020 trebuie finalizat procesul de reabilitare termică. La mijlocul anului 2015, Comisia Europeană a anunţat declanşarea procedurii de infringement împotriva Ungariei, pe această tema, fiind obligată la plata a peste 15.000 euro/zi.

-Consecinţe asupra altor situaţii de urgenţă la care România este expusă considerate la fel că şi securitatea la incendiu fundamentale, respectiv inundaţiile şi cutremurele.

Normativul nu ia în considerare impactul inundaţiilor pentru că, în contact cu apă, construcţiile termoizolate cu vată bazaltică devin ruine, spre deosebire de cele termoizolate cu polistiren.

De asemenea, nu se ia în considerare impactul cutremurelor asupra construcţiilor termoizolate cu vată bazaltică. Datorită densităţii mult superioare a vatei bazaltice, se încarcă greutatea construcţiilor, şi deci se amplifică riscurile în cazul cutremurelor. Şi ştim cu toţii cât de expusă este România la astfel de catastrofe.

-Consecinţe asupra absorbţiei fondurilor europene.

Pentru prima dată în calitatea să de stat membru UE, începând cu anul 2016 (exerciţiul financiar 2014-2010), au fost alocate fonduri europene pentru reabilitarea termică a locuinţelor. Cetăţenii României, proprietarii de locuinţe, recunoscuţi că fiind printre cei cu cele mai mici venituri din UE vor fi văduviţi de realizarea termoizolării, întrucât, în lipsa producătorilor interni de vată bazaltică şi a crizei care se va declanşa din cauza acestui material importat, este limpede că aceste fonduri nu vor putea fi atrase. În plus, în condiţiile lipsei capacităţilor de producţie interne, dacă cererea va depăşi oferta, importatorii vor creşte preţurile de vânzare.

-Scumpirea construcţiilor noi şi a apartamentelor din blocurile vechi care au fost termoizolate.

Pe lângă faptul că termoistemele cu vată bazalitca au un cost dublu faţă de cele bazate pe polistiren, criză care se va declanşa din cauza cantităţilor mici din piaţă va creşte şi mai mult costul acestui material, că urmare a raportului cerere-oferta. Toate aceste preţuri se vor reflectă, în final, în creşterea preţului construcţiilor noi, dar şi apartamentelor din blocurile termoizolate cu vată. Toate aceste creşteri vor fi, în fapt, nejustificate.

2.Consecinţe indirecte:

-Întreagă industrie a polistirenului din România, de peste 100 de milioane de euro, va dispărea din cauza unui act normativ nedrept, în condiţiile în care nicio ţară din lume nu interzice direct sau indirect utilizarea polistirenului. Odată cu ea vor dispărea sau îşi vor diminua activitatea şi industriile din aval - transportatorii, magazinele şi punctele de vânzare, constructorii. Deci:

-Statul român va pierde impozite şi taxe importante încasate de la industriile care vor dispărea sau îşi vor restrânge activitatea (cele din aval).

-Dispariţia acestor industrii va conduce la pierderi importante de locuri de muncă, deci apariţia şomajului cu efect asupra bugetului asigurărilor sociale. În industria de polistiren lucrează peste 1000 de angajaţi în producţie. La această se adaugă impactul asupra sectorului de logistică. În acest moment sunt peste 50.000 de curse de transport pe an, adică peste 200 de şoferi care fac o cursa zilnic către 13.500 puncte comerciale, care la rândul lor vor avea vânzările afectate.

-Produsă în afară ţării şi importată, vată bazaltică va conduce la adâncirea deficitului comercial al ţării.

-Companiile locale şi străine care au investit zeci de milioane de euro în industria de polistiren îşi vor vedea investiţiile duse pe apă sâmbetei. Acest semnal va fi transmis potenţialilor investitori străini, deci consecinţele asupra atragerii investiţiilor străine vor fi dezastruoase.

-Statul român riscă acţiuni în justiţie din partea a circa 50 de companii producătoare de polistiren şi evident plata unor despăgubiri, care vor fi plătite de toţii cetăţenii săi".

Drept urmare, "Adeplast", în calitate atât de producător de polistiren cât şi de importator de vată bazaltică, solicită de urgenţă Guvernului României, în ansamblu, şi ministerelor implicate modificarea normativului de securitate la incendiu a construcţiilor, Indicativ P118/1, în sensul alinierii lui la practicile Uniunii Europene, astfel:

"-Introducerea noţiunii de termosistem sau sistem de termoizolaţie agrementat naţional şi european şi implicit referirea şi introducerea de condiţii de încadrare într-o anumită clasa de reacţie la foc a termosistemului că tot unitar, că întreg şi nu a părţilor lui componente, a materialelor.

-Obligativitatea folosirii clasei de reacţie la foc "E" a polistirenului, aşa cum se procedează în toată Europa.

-Renunţarea în cuprinsul textului de normativ la orice recomandări de genul "Se recomandă utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie clasa... ", care are caracter anticoncurenţial şi constituie un pretext pentru avantajarea unui material în detrimentul altuia".

Compania "Adeplast" trage acest "semnal de alarmă" în numele industriei pe care o reprezintă, ca "lider al acestei industrii". Poziţiile exprimate mai sus sunt împărtăşite de producători români de polistiren, precum şi de producătorii europeni de materii prime: "BASF", "Synthos", "Monotez-Ravago", "Sunpor".