• Reacţii ale oamenilor de cultură români cu privire la noile documente electronice
Reporter: Care este părerea dumneavoastră cu privire la introducerea cipurilor biometrice în documente?
Mircea Radea: Introducerea cipurilor în documente conduce către crearea unei noi identităţi electronice pentru fiecare om. Spre deosebire de documentele clasice, în care se regăsesc numai numele, adresa şi o fotografie obişnuită, noile documente vor include şi amprenta digitală, oculară şi facială, totul sub formă de cod cifrat. Nimeni, nici autorităţile statale, mondiale sau posibilii infractori electronici nu au dreptul să cunoască şi să deţină o bază de date cu aceste informaţii, indiferent de scop. De fapt, toate poveştile cu infractori şi terorişti şi cu aşa-zisa "sporire a securităţii" nu au drept scop decât urmărirea şi detectarea fiecărui om de pe Planetă, în orice loc şi în orice moment. La nivel de timp istoric acesta nu este decât un mare pas către înrobirea totală a întregii lumi.
Reporter: Şi care sunt aceşti paşi, în opinia dumneavoastră?
Mircea Radea: Primul pas a fost deja făcut prin introducerea codului numeric personal. Oficial, deja suntem legitimaţi pe baza acestui cod numeric, care ne-a transformat din oameni cu nume în numere.
Al doilea pas se încearcă a fi pus în practică astăzi, prin introducerea paşapoartelor electronice.
Al treilea pas va fi introducerea cipurilor în buletine şi, ceea ce este şi mai grav, în permisul de conducere.
Reporter: De ce este atât de gravă introducerea cipurilor şi în permisul de conducere?
Mircea Radea: De exemplu, dacă eu nu accept nici un fel de document care să conţină aceste cipuri, modul în care mă afectează acest refuz este diferit de la un document la altul. Dacă fără paşaport nu voi mai putea călători în unele ţări străine, fără buletin de identitate nu voi mai avea acces la instituţiile de stat, nu voi mai beneficia de serviciile de asigurări sociale (inclusiv de sănătate) şi nu voi mai putea face operaţiuni bancare, ceea ce-mi va afecta viaţa socială.Totuşi, nu comit nici o infracţiune dacă refuz buletinul şi deci nu pot fi condamnat numai pentru atât. Însă, la primul control rutier, dacă sunt găsit fără permis de conducere valabil, sunt considerat infractor şi deci un posibil viitor condamnat.
Reporter: Şi totuşi, de ce este atât de rău ca autorităţile să aibă toate datele despre noi, înmagazinate în documente?
Mircea Radea: Pentru că acesta nu este decât parcursul către decizia finală, adică introducerea cipurilor în om. Scopul ascuns al acestui demers este controlul total asupra omenirii. Atunci când o persoană are un astfel de cip poate fi detectată şi localizată prin satelit în orice loc de pe Pământ. Dacă nu ne opunem cu fermitate acum introducerii cipurilor în documente, mai târziu va fi mult mai greu, deoarece s-a creat precedentul, şi ne vom îndrepta foarte repede către cea mai aprigă formă de sclavie din toate timpurile şi anume, sclavia electronică.
Reporter: Credeţi că prin cipurile introduse în om poate fi controlată şi gândirea?
Mircea Radea: Din păcate, da. Atâta timp cât aceste cipuri primesc şi emit semnale, iar cei care le pun deja în America recomandă să fie aşezate la frunte, deci în apropierea creierului, este lesne de înţeles ceea ce se urmăreşte.
Reporter: Dar nu pot să nu mă gândesc şi la beneficii: prinderea rapidă a infractorilor, supravegherea copiilor, prinderea teroriştilor, reperarea turiştilor rătăciţi.
Mircea Radea: Acestea nu sunt decât alte minciuni servite la nivel oficial. Problema cea mare a infractorilor nu este imposibilitatea de a fi prinşi, ci faptul că ajung să fie eliberaţi, atunci când de fapt ar trebui reţinuţi. Nu prin cipuri se pot evita abuzurile şi violenţa împotriva copiilor. Din contră, la nivel mediatic, prin desenele animate transmise 24 de ore din 24 pe canalele de specialitate şi care au un rol covârşitor în educaţia copiilor se promovează tocmai un comportament agresiv.
Într-adevăr, salvarea turiştilor aflaţi în dificultate este un lucru important, dar nu constituie un argument pentru însemnarea electronică a unui întreg popor. Cât despre povestea cu teroriştii nu este decât o invenţie care să legitimeze acţiunile ilegale împotriva drepturilor şi libertăţilor oricărui om, aplicate la nivel internaţional.
Reporter: Şi totuşi, pare destul de greu să controlezi o lume întreagă prin nişte dispozitive electronice.
Mircea Radea: Din păcate, acţiunea este concertată pe mai multe planuri. Pe de o parte, atât resursele naturale (petrol, gaze, zăcăminte minerale, izvoare de apă, terenuri agricole şi silvice), cât şi mijloacele de producţie şi de distribuţie a bunurilor de strictă necesitate, sunt acaparate cu sprijinul autorităţilor din multe state de companii străine multinaţionale. Doar în România avem câteva exemple clare în acest sens.
"Petrom" a fost preluat de OMV, aurul de la Roşia Montană de o firmă canadiană, izvoarele de apă de la Vatra Dornei au fost concesionate de Coca-Cola, şi mai nou resursele din platoul continental al Mării Negre au fost împărţite canadienilor de la "Sterling" şi austriecilor de la OMV. Pe de altă parte, se promovează tot mai mult plata prin mijolacele electronice şi virtuale.
Continuând pe această cale în viitor, plăţile nu vor mai putea fi realizate decât prin intermediul actului de identitate cu cip. Sub pretextul că buletinul ar putea fi pierdut sau ar putea constitui obiectul unei infracţiuni, cipul va fi implantat direct în om.
În final se va condiţiona accesul la cele mai banale bunuri şi servicii de implantarea acestui dispozitiv electronic, iar celor care îl refuză nu le va rămâne decât posibilitatea să devină haiduci, ca în alte vremuri.
Autorităţile române ar trebui să facă un referendum naţional înainte de a introduce pe scară largă cipuri în documente. Atâta timp cât această schimbare ne afectează în mod direct pe fiecare dintre noi, avem dreptul să ne exprimăm sau nu liberul consimţământ pentru introducerea cipurilor în documente.
Printr-un regulament al Comisiei Europene din 2004, aplicat din 01.01.2005, s-a prevăzut ca în 18 luni (până la 30.06.2006) toate ţările din UE să emită paşaportul electronic cu un element de biometrie (expresia facială sau amprenta de la o mână).
Ţările nou intrate în UE trebuiau înca de la aderare să emită paşapoarte electronice.
Tot acel regulament prevedea că în alte 36 de luni (deci până la 30.06.2009) toate ţările din UE trebuiau să aibă ca date biometrice câte o amprentă de la ambele mâini şi expresia facială , însă nu şi amprenta retinei.
România este penultima ţară din UE care introduce cipurile în paşapoarte. Ultima va fi Bulgaria. Dacă această prevedere nu era aplicată până la 31.12.2008, ţara noastră pierdea o importantă finanţare din partea UE, prin programul "Schengen Facility", care are rolul de a pregăti România pentru aderarea la zona Schengen.
Programul se derulează în perioada 2007-2009, urmând ca banii să fie primiţi de la UE după 2009. Fondurile alocate, repartizate pe parcurul a trei perioade, depăşesc o jumătate de miliard de euro.
Datele înmagazinate în cipuri sunt doar parţial la dispoziţia altor ţări, înafară de cea emitentă a paşapoartelor. Organele poliţiei de frontieră pot citi doar datele din zona MRZ (Machine Readable Zone), adică acea zonă codificată care se găseşte şi pe cărţile de identitate (datele de identitate, CNP-ul), precum şi poza.
Cheia de acces la amprente şi expresia facială nu se comunică altor ţări. O singură ţară condiţionează accesul în interiorul ei de primirea acestor date. Este vorba de SUA, chestiunea fiind în dispută cu U.E.
Potrivit reprezentanţilor Biroului de Presă al Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" SA, în prezent s-a demarat proiectul pilot ce prevede introducerea cipurilor în paşapoarte, în judeţul Ilfov.
Consumul de materie primă pentru noul tip de document este redus. Se vor emite circa 2.500 de paşapoarte până la data de 30.06.2009, cu o medie de 20-30 de paşapoarte eliberate zilnic.
După această dată se va realiza generaţia a doua de paşapoarte electronice, pe un alt tip de hârtie, cu un alt model de filigran şi alt tip de cerneală.
Paşapoartele emise în prima generaţie vor rămâne valabile şi în perioada următoare.
Aceleaşi surse ne-au declarat că, pentru implementarea sistemului de producere al paşapoartelor biometrice în toată ţara (ce presupune existenţa unor staţii de preluare date biometrice, componente electronice, severe, calculatoare, echipamente elecronice, aplicaţii software, servicii de comunicaţii) se va organiza o licitaţie publică.
Comisia Europeană a demarat, la începutul lui 2008, acţiunea în precontencios împotriva României pentru neintroducerea paşaportului electronic.
Mai este o ţară din Uniunea Europeană care nu a introdus e-pass-ul, Cipru, pentru care UE a restricţionat accesul la fonduri. Două exemple în acest sens sunt cota impozitului şi regimul off-shore-urilor, amânate până în momentul accepţiunii noilor cerinţe.
Pe de altă parte, pentru Bulgaria au fost anulate toate finanţările de la UE. "Dacă nu respectă nici termenul de 30.06.2009, Bulgaria va avea mari probleme cu UE", ne-au declarat surse care doresc să-şi păstreze anonimatul.