Administratorul judiciar al Hidroelectrica, EuroInsol, va depune astăzi 455 de cereri de creanţe din cele 836 existente la Tribunalul Bucureşti, în condiţiile în care restul creditorilor nu au venit la masa credală, a declarat, la finalul săptămânii trecute, reprezentantul EuroInsol, Remus Borza, la Hidrocentrala Rusăneşti. "Luni (n.r. astăzi), la ora 10.00, vom depune la grefa Tribunalului Bucureşti 455 din cele 836 de creanţe pe care trebuie să le plăteas-că Hidroelectrica. Restul s-au pierdut pe drum adică nu au venit la masa credală şi rămân astfel străini de procedură", a afirmat administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza.
De asemenea, acesta a precizat că tot astăzi la ora 12.00 va fi organizată o conferinţă de presă în care se va prezenta situaţia fiecărui creditor.
Adunarea creditorilor Hidroelectrica este programată pentru 14 septembrie 2012.
Potrivit raportului administratorului judiciar Euro Insol, contractele bilaterale cu aşa-zişii "băieţi deş-tepţi", dar şi managementul deficitar, contractul colectiv de muncă şi investiţiile neperformante au fost printre cei nouă factori principali care au condus la intrarea în insolvenţă a companiei Hidroelectrica. Alţi factori menţionaţi în raport sunt seceta prelungită, vânzările de energie pe piaţa reglementată, costurile cu apa uzinată, achiziţiile de energie de la terţi şi filialele Hidroserv.
Compania şi-a solicitat insolvenţa în data de 15 iunie 2012, ulterior denunţând mai multe contracte cu traderi de energie, contracte considerate a produce pierderi pentru statul român, dar şi păguboase pentru companie. Administratorul judiciar a sus-ţinut, luna trecută, că Hidroelectrica a înregistrat în 2011 o pierdere de 109 milioane lei (143 milioane lei dacă se ia în calcul şi cheltuiala cu impozitul pe profit) şi nu un profit de şase milioane lei, aşa cum s-a raportat.
• Hidroelectrica a retehnologizat 20 de hidroagregate pe Olt cu un preţ de patru ori mai mare pe MW instalat
Hidroelectrica a plătit, pentru retehnologizarea celor 20 de hidroagregate ale ansamblului de cinci hidrocentrale - Ipoteşti, Drăgăneşti, Funzaru, Rusăneşti şi Izbiceni - un preţ mai mare de patru ori pe MW instalat, în cadrul contractului încheiat cu consorţiul Voith Siemens Hydro Power, a declarat administratorul judiciar al Hidroelectrica, reprezentantul Euro Insol, Remus Borza, la Hidrocentrala Rusăneşti. Remus Borza a spus: "Contractul cu Consorţiul Voith Siemens Hydro Power este de aproape 400 milioane euro, deşi primul studiu de fezabilitate, în 2001, era de 123 milioane euro. Pentru retehnologizare, în 2003, s-a ajuns la concluzia că nu doar partea mecanică trebuie refăcută, ci şi partea electrică în cazul celor 20 de hidroagregate. Astfel, primul studiu de fezabilitate a fost înlocuit. Componenta de electrică reprezintă 30% din componenta mecanică. În acest caz, partea mecanică a fost 123 milioane euro, iar partea electrică a reprezentat diferenţa până la 356 milioane euro. Consorţiul Voith Siemens Hydro Power a primit, prin încredinţare directă, în 2003, contractul în valoare de 356 milioane euro. În final, în februarie, când vom trage linie, se va ajunge la 400 milioane euro. Calculând la MW produşi, preţul pentru un MW este de patru ori mai mare decât în mod normal".
Administratorul judiciar al Hidroelectrica a precizat că a demarat negocieri cu consorţiul Voith Siemens Hydro Power, deoarece compania are nevoie de noi retehnologizări.
Remus Borza a mai spus: "Am demarat negocieri cu consorţiul pentru că Hidroelectrica va avea din nou nevoie de reabilitări. Noi avem încă 300 hidroagregate. Dacă nu vin la negocierile la care au fost invitaţi cu un discount comercial serios, nu vor mai pupa nicio reabilitare. Dar eu sigur nu o să moştenesc Hidroelectrica şi zilele mele aici sunt numărate. Este posibil să vină un politruc să spună iar că încheie contractul cu 400 milioane pentru că aceasta este suma".
Hidroelectrica a pus în funcţiune, vineri, un hidroagregat retehnologizat în centrala Rusăneşti, în judeţul Olt, care face parte din proiectul ansamblului de cinci hidrocentrale dotate, fiecare, cu patru turbine-pompă, potrivit Agerpres. Astfel, la Rusăneşti a fost repus în funcţiune al 17-lea hidroagregat retehnologizat, din totalul celor 20 incluse în acest proiect, costurile lucrărilor realizate fiind de aproximativ 385 milioane euro, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica. Investiţia finală pentru întregul proiect va ajunge la aproximativ 400 milioane euro şi asigură o creştere semnificativă a capacităţilor de producţie şi a eficienţei energetice.
Pe lângă producţia de energie, acestea vor putea transporta apă, pe o distanţă de circa 100 km, de la vărsarea Oltului în Dunăre, în amonte, până la acumularea Slatina/Ipoteşti, asigurând astfel servicii de sistem şi rezerve de apă pentru irigarea terenurilor agricole.
Un volum de apă de 240 metri cubi pe secundă, jumătate din debitul mediu multianual al Oltului, ar putea fi pompat în sens invers curgerii râului, asigurându-se astfel servicii de sistem necesare în gol de consum, adică, în situaţia în care energia produsă noaptea sau la sfârşit de săptămână, în special în centrale eoliene şi la grupurile 3,4 Cernavodă, nu va putea fi consumată în SEN.
• Euro Insol: Investiţia în retehnologizarea Hidrocentralei Islaz va fi discutată cu autorităţile locale şi de mediu
Hidroelectrica va discuta, după alegeri, cu reprezentanţii autorităţilor locale, de mediu şi cu Apele Române termenii financiari în cazul retehnologizării Hidrocentralei Islaz, din Olt, una dintre problemele ce trebuie depăşite pentru implementarea investiţiei totale de 1,4 miliarde lei fiind protejarea speciei cormoranul pitic, a declarat Remus Borza.
"Am avut întâlniri chiar aseară (joi seară n.r) cu şeful de cabinet al ministrului Mediului, o să am şi cu ministrul Mediului, Rovana Plumb, să vedem dacă avem soluţie în ceea ce priveşte cormoranul pitic. Trebuie depăşită această problemă care nu e una internă, ci face parte dintr-o legislaţie europeană care este foarte riguroasă", a afirmat Remus Borza.
Până în prezent, în proiectul retehnologizării Hidrocentralei Islaz a fost investită suma de 400 milioane lei, a precizat acesta, investiţia totală fiind evaluată la 1,4 miliarde lei.