ADRIAN CÂCIU, MINISTRUL FINANŢELOR: "Sunt semnale că închidem acest an cu o creştere economică de 4,6%"

Există semnale că ţara noastră va încheia acest an cu o creştere economică de 4,6%, a spus ieri Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, într-o conferinţă de presă. Ministrul a subliniat că avem trei trimestre de creştere economică, dar că semnalele de încetinire devin evidente.

Domnia sa a afirmat: "Reamintesc tuturor că la începutul anului foarte mulţi din această ţară se bucurau că nu o să avem creşterea economică prognozată, conformă cu programul bugetar. Iată că indiferent cum se schimbă cifrele pe datele PIB, cum sunt restructurate sau sunt reanalizate pentru că şi evoluţia economică este în dinamică, sunt semnale cel puţin prudente ale Comisiei Naţionale de Prognoză, că închidem acest an cu 4,6% (n.r. creştere economică).

Aduc aminte tuturor că, în primul trimestru, când a început conflictul din Ucraina, toată lumea ne vedea în recesiune. Din punctul meu de vedere, ne menţinem pe creştere economică şi în trimestrul al treilea. Avem trei trimestre de creştere economică. Este adevărat că semnalele de încetinire a economiei devin evidente. Tocmai acesta trebuie să reprezinte semnalul pentru modul în care se construieşte bugetul anului 2023. Să vii şi să intervii cu stimuli economici (...)".

• Câciu: "Este uşor să arunci cu noroi într-o instituţie naţională pentru că, probabil, nu îţi răspunde în fiecare zi la televizor"

Recent, Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit puternic în jos creşterea economică din primul trimestru al anului, de la 5,3% la 1,5%. Datele publicate iniţial fuseseră criticate de unii economişti, care le vedeau drept mult prea mari faţă de realitate. Câciu nu a comentat ajustările făcute de INS, dar a subliniat că, potrivit comunicatului instituţiei, diferenţa provine din schimbarea modelul econometric folosit.

"Bugetul se face pe baza prognozei. Dar ceea ce dă INS-ul este important pentru că sunt nişte semnale. Spune cam cum stă economia pe anumite componente şi atunci când iei o decizie de politică publică încerci să recalibrezi acele sectoare care suferă. Din perspectiva afirmaţiilor unor analişti ... m-aş întreba de ce nu se uita la prognoza Comisiei Europene. Este uşor să arunci cu noroi într-o instituţie naţională pentru că probabil nu îţi răspunde în fiecare zi la televizor. Dar ceea ne spune INS, indiferent că a aplicat o metodologie nouă sau a restructurat anumite date pe trimstrul unu sau doi, este mult mai prudent decât ceea ce ne spune Comisia Europeană sau FMI. Oare toţi manipulează datele şi numai analiştii nostri ştiu să facă datele?", a afirmat Adrian Câciu.

Ministrul a adăugat: "Răspunsul meu îi vizează pe cei care au devenit părerologi de profesie, dar pe care nu i-am văzut să nimerească (...) Câţi dintre ei au spus că vom termina pe creştere economică în trimestrul întâi. La fel, câţi dintre marii trezorieri de bănci comerciale din România, care sunt şi analişti şi mai apar la TV spuneau că Romania va avea o creştere de 4,6% sau de 5%, în primul trimestru? Mie mi se pare puţin ipocrit să facem analiza aruncând o anatemă asupra INS şi cred că este bine ca instituţia să clarifice aceste lucruri. M-am uitat pe modelul respectiv şi am văzut că permite astfel de revizuri. E adevărat că pe toţi ne-a surprins creşterea economică din trimestrul unu, a fost mult mai mult decât ceea ce ne aşteptam. Dar aş vrea să fim mai reţinuţi în analizele pe care le facem la TV dacă niciodată nu am nimerit ceea ce am prognozat (...). Eu nu cred că INS a greşit, ci că a aplicat alt model econometric".

• Ministrul Finanţelor: "Noi trebuie să ajutăm pensionarii, dar trebuie să ţinem cont şi de indicatorii macroeconomici pe care îi comportă deficitul la fondul de pensii"

Întrebat de jurnalişti despre creşterea pensiilor, Adrian Câciu a afirmat că punctul de pensie nu creşte cu 15% ci este vorba despre valoarea întregului pachet de sprijin care cuprinde şi ajutoarele acordate pensionarilor.

Ministrul Finanţelor a afirmat: "Mi-aş fi dorit să nu se ajungă aici, dacă politicienii nu ar fi făcut licitaţie pe pensii, până acum decizia era luată. Trebuie să înţelegeţi un singur lucru, pensiile se plătesc din contribuţii, evident că există şi un deficit la fondul de pensii. România a fost introdusă în procedură de deficit excesiv de către strămoşii acestui guvern, România este obligată să reducă deficitul, nu are spaţiul pe care îl are orice altă ţară când vrea să îşi ajute cetăţenii dar, cu toate acestea, face toate eforturile să îi ajute".

Domnia sa a continuat: "Noi trebuie să ajutăm pensionarii, este dreptul lor de a fi ajutaţi în faţa erodării puterii de cumpărare, dar trebuie să ţinem cont şi de indicatorii macroeconomici pe care îi comportă deficitul la fondul de pensii. Pentru că nu poţi să creşti deficitul la fondul de pensii, pentru că dacă îl creşti, ai un răspuns de dat la Comisia Europeană care nu cred că poate fi pozitiv în contextul în care alcineva ne-a introdus în procedută de deficit excesiv. Este bine ca mesajele mele să ajungă şi la acele trompete care vorbesc şi cred că dacă au plecat, măcar nu au bunul simţ să tacă, pentru răul pe care l-au produs acestei ţări".

Ministrul a subliniat că "anvelopa acordată de cheltuieli pentru pensii creşte cu 15%, iar modul în care acest pachet se construieşte ţine cont de legi, de necesităţile oamenilor. "Inflaţia îi afectează pe cei cu venituri mici şi medii, pe bogaţi nu, cine e bogat şi se plânge înseamnă că are o problemă şi e ipocrit", a adăugat Câciu.

• Adrian Câciu: "Continuăm traseul pe care ni l-am asumat pe procedura de deficit excesiv, iar acolo unde reuşim să facem o reducere mai accentuată o facem"

Legat de rectificarea bugetară, Ministrul Finanţelor a subliniat că, elementul foarte important este reducerea deficitului ca pondere din PIB, de la 5,84% la 5,74% pe cash. "Practic, continuăm traseul pe care ni l-am asumat pe procedura de deficit excesiv iar acolo unde reuşim să facem o reducere mai accentuată o facem, inclusiv din programare şi nu numai din execuţia bugetară", a spus Adrian Câciu.

Ministrul a adăugat: "Deficitul pe valori nominale se menţine la acelaşi nivel ca la prima rectificare, de 80,1 miliarde de lei. Ca principiu al acestei rectificări a fost să alocăm fondurile suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii (...). Asigurarea fondurilor pentru funcţionarea unităţilor administrativ-teritoriale, asigurarea fondurilor în vederea desfăşurării activităţii unor ordonatori principali de credite până la finalul anului, asigurarea drepturilor de asistenţă socială, asigurarea fondurilor necesare pentru finanţarea cheltuielilor permanente din programul pentru şcoli a României, pentru finanţarea burselor şi finanţării căminelor pentru persoane vârstnice, al asistenţilor personali pentru persoanele cu handicap grav (...)".

Conform domniei sale, este o rectificare a adevărului. "Pe site-ul Ministerului de Finanţe am pus, în transparenţă decizională, rectificarea bugetară. De fapt, ultima rectificare din an este o rectificare a adevărului. Practic acolo se vede diferenţa dintre programat şi execuţie. În principiu, ordonatorii de credite care au nevoie primesc sume suplimentare, ordonatorii de credite care nu au reuşit, din motive obiective sau subiective să aibă o execuţie bugetară eficientă, pierd anumite sume de bani. Însă, foarte important, ceea ce s-a angajat în acest an evident se va regăsi în bugetul anului viitor", a spus Adrian Câciu.

Mâine, Guvernul va aproba probabil a doua rectificare bugetară din acest an, în care deficitul consolidat scade la 5,74% din PIB, conform Ministrului Finanţelor.